Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

 Pun şi eu o întrebare, acum la aproape o lună, soluţia,”fără premiu pentru debut” la Premiul Naţional pentru Proză a „Ziarului de Iaşi” 2019, sincer, vă satisface, domnule profesor Alexandru Călinescu, în calitate de preşedinte de juriu?

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 5 (125), Mai 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

 Pun şi eu o întrebare, acum la aproape o lună, soluţia,”fără premiu pentru debut” la Premiul Naţional pentru Proză a „Ziarului de Iaşi” 2019, sincer, vă satisface, domnule profesor Alexandru Călinescu, în calitate de preşedinte de juriu?

Primit pentru publicare: 30 Mai 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 31 Mai. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


           

          Nu pentru că papa Francisc spunea mai recent că în orice problemă pe care a avut-o de rezolvat prima soluţie găsită s-a dovedit nefastă şi a trebuit să mai gândească, şi eu, ca simplu cititor am rămas interzis  când cu zile în urmă l-am auzit pe Alexandru Călinescu, fanul meu din pagina de opinii a „Ziarului de Iaşi”, profesorul, criticul literar, preşedintele juriului pentru Premiul Naţional pentru Proză a „Ziarului de Iaşi”, 2019 – alături de scriitorii Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Doris Mironescu şi Antonio Patraş – că anul acesta „s-a înregistrat o premieră prin faptul că nu va fi acordat premiul pentru debut, şi aceasta pentru…  „absenţa unei cărţi de debut care să merite distincţia, din punctul de vedere al juriului”. O soluţie „şugubeaţă”, am zis, cum s-a dovedit a fi şi cea de la Botoşani cu decernarea Premiului Eminescu, unde, tot juriul a hotărît schimarea destinatarului pentru că a fost în imposibilitate de a fi prezent la preluarea lui, cu toate că reprezentarea sau ceea ce înseamnă recunoaşterea postmortem a meritelor au rămas regulă, proba ulterioară nu-i singulară – decernarea post-mortem actriţei Ilinca Tomoroveanu a premiului pentru întreaga carieră la Gala UNITER 2019, la Cluj-Napoca.

        Cum, mi-am zis, şi repet, 4-5 oameni, să fie în stare să ia o asemenea măsură care, în fond afectează nu numai autorii şi aşa destul de dezavantajaţi, scot ediţii de 80-100 de exemplare din pensii sau salarii mizere,  de aceea mi-am pus în gând atunci iar acum şi în titlul prezent, întrebarea, acum la aproape o lună, soluţia,”fără premiu pentru debut” la Premiul Naţional pentru Proză a „Ziarului de Iaşi” 2019, sincer, vă satisface, domnule profesor Alexandru Călinescu, în calitate de preşedinte de juriu?

        Întreb pentru că întâmplări cu erori care afectează sunt chiar în casa noastră. Mi-am reamintit, la data de 13 martie 2009, în „Ziarul de Iaşi”, cu titlul „Uniunea Scriitorilor a devenit Casă de pensii”, Bogdan Creţu, pe atunci mult mai tânăr, dar onorat cu titlul de membru al USR, îi considera drept nişte impostori pe autorii care, ajunşi la vârsta de 45-50 de ani scriu cărţi şi solicită accesul în sindicatul acesta care, la pensionare, să le îngăduie o suplimentare a pensiei conform legii 8/2006, şi aşa înverşunat s-a comportat încât, ridicându–se împotriva chiar a filologilor şi colegilor, profesori universitari, lovea în nume precum Victor Teişanu, Constantin Mănuţă, universitarii Leonida Maniu, Gheorghe Macarie, ş.a., care şi dânşii aveau certificate de scriitori…

      Interesant, recent, Bogdan Creţu, ajuns la o vârstă, pentru el probabil cea prohibită pentru a crea literar, declara în acelaşi  „Ziarul de Iaşi” că se retrage din activitatea de presă, cred pentru a medita la câte daune morale şi materiale a provocat multora prin libertatea sa de a scrie orice şi despre oricine, chiar copilării…

       „Nu trebuie să facem din asta un capăt de ţară, se întâmplă să fie şi ani  „secetoşi”. Cu siguranţă că la anul vom avea pe cine premia”, menţiona, fără argumente, Alexandru Călinescu, dar eu, îl întreb, în completare, putea dânsul, cu cei patru de „lângă”, să cuprindă, să citească tot ce au scos editurile din România în 2019, că mai trebuie să şi reciteşti, ca să înţelegi, cum spunea tot un scriitor, Valeriu Gherghel, ieşean, mângâiat cu „unul de-al nostru” de Adriana Bittel într-un număr al Formulei As, aprilie 2019, care susţine undeva că la 150 de cărţi citite într-un an, cel puţin zece sunt recitite, ca să elimini din competiţie atâţi şi atâţia, atâtea, unii ori unele cu tâmplele albe, ca şi unii din decidenţii cu „fără premiu pentru debut” 2019. Şi, exemplific, o carte, „Dincolo de Europa. Însemnările unui călător împătimit”, autor Aurel Constantin Panfil, Editura Performantica, 2018, lansată în 21 aprilie 2018, a citit juriul? Cartea respectivă, vă asigur, are de toate, limbă română, istorie, istoria României şi a Europei, geografie, multă geografie şi personagii cât lumea – ţări, oraşe şi relief divers – încât chiar dacă ”nu-i roman, nici nuvelă, nici schiţă, nici memorii, nici autobiografie, nici povestire, nici repotaj”, cum îşi prezină cu notă umoristică  contraamiralul din Brigadiriu Eugen Laurian volumul său „Sub lupa destinului”, Editura militară, Bucureşti, 2019, altă scriere de interes pe care vă întreb, aţi citit-o şi cum de aţi decis, cei cinci cititori, în 2019, „fără premiu pentru debut”, dar sincer, domnule profesor?! Decizia pentru Eurovizion 2019, cu răsturnarea opiniei colective şi impunerea în concurs la Tell Aviv a celui dictatorial, dar mai ales rezultatul, ar putea fi o învăţătură de minte…

         Eu nu cred nici o clipă în ce spunea Henrique Mota, fost președinte al Federației Editorilor Europeni, care  a afirmat miercuri, 29 mai a.c., şi nu numai atunci, că „românii citesc cel mai puțin dintre toți cetățenii Uniunii Europene„. Eu cred în cei care au umplut sala Muzeului Unirii din Iaşi, care la lansarea cărţii în discuţie,  „Dincolo de Europa”…, intelectuali unul şi unul, cititori de substanţă, spuneau că românii citesc şi din auzite, iar volumul lui Aurel Constantin Panfil, medic,  n-ar trebui să lipsească din nici un raft de bibliotecă…

Cred şi în ce sublinia Mircea Radu Iacoban într-un medalion închinat cărţii şi autorului, publicat în Monitorul de Suceava,  că „Dincolo de Europa” este o carte de esenţă, iar domnul Iacoban nu-i oricine, este el însuşi scriitor de esenţe, cu vechime, care poate să ne dea lecţii…

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.587 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5