Rășinari este un sat mitologic de cultură românească!

Rășinari este o oază de românism și credință creștină autohtonă. Acest sat a fost construit mitologic în jurul unei fântâni ”a lui Roșca” de la poalele dealului Cumanului, un promontoriu împădurit care străjuiește semeț zona. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Rășinariul a fost sediul reînființatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Modesta căsuță țărănească, reședință a episcopilor de origine sârbă Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici, se mai păstrează și acum. Rășinari a fost un centru al rezistenței românești în fața germanizării din partea sașilor din Sibiu. Cine vizitează Rălșinari este fascinat de încărcătura istorică care o descoperă acolo. Aproape fiecare stradă sau casă construită în stil săsesc este o mărturisire istorică a luptei românilor pentru emancipare națională și religioasă. Recent, am trecut prin această comună care este o comunitate arhetipală în care s-a construit în jurul luptei de eliberare de sub stăpânirea străină. Rășinari a fost o contrapondere la Sibiul săsesc, un model de civilizație în Ardeal a românilor, că, și noi, putem să construim o civilizație, deși stăpâni vremelnici ne-au înlănțuit și stăpânit. Bisericile din Rășinari sunt monumente ale credinței. ”Sfânta Treime” este o adevărată catedrală construită de un localnic bogat. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din donațiile credincioșilor dar și din ajutoarele obținute de la comună. De asemenea s-au primit ajutoare și de peste munți, de la donatori, în frunte cu Grigorie Brâncoveanu, strănepotul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost sfințită în ziua de 12 septembrie 1815 de către episcopul Vasile Moga, ajutat de un sobor de protopopi, preoți și diaconi, în număr de 14 persoane. Arhitectul a venit de la Viena și și-a pus amprenta barocă peste transeptul bizantin. E o bijuterie arhitectonică, pe care țăranul înstărit din Rășinari nu a mai avut bani să o finalizeze, iar frații lui de credință au plătit realizarea și terminarea acoperișului. Am participat la Liturghia de duminică în biserică și am fost impresionat de construcție și pictură, dar și de predica preotului ortodox, care l-a final a premiat o elevă de media 10 a școlii din localitate.

Tradiția merge mai departe la Rășinari. Lângă Biserica din deal cum i se mai spune este mausoleul dedicat mitropolitului Andrei Șaguna, un apărător al ortodoxiei românilor ardeleni. Mausoleul este impresionant. La mormântul lui stau de pază doi lei de bronz. Mausoleul a fost sfinţit de urmaşul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Miron Romanul. Sfinţirea „provisorie” a avut loc la 18 iunie 1878. Lângă mausoleu vei găsi mormântul de marmură al mitropolitului Nicolae Bălan, dar și pe cel al Protopopului Emilian Cioran, tatăl filosofului Emil Cioran. Emilian Cioran a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Deci marele gânditor al ”schimbării la față” a României, care scria pe ”culmile disperării” nu era fiul orișicui în Rășinari. Era ”ditamai” fiu de protopop în acest Constantinopol al românismului ardelean. Pe străzile pietruite ale localității de un romantism patriarhal vei găsi casa lui Octavian Goga, care azi este muzeu particular. Clădirea cu etaj e construită în stil ardelenesc, cu ziduri înalte, parte a casei, fără grădina interioară și pare să arate exact mediul din care a provenit “poetul pătimirii noastre”, cel al clasei de mijloc a românilor din Imperiul Austro-Ungar. Forma țuguiată a casei, alături de ferestrele mici în cadru de lemn și poarta încastrată în zid, dau un parfum de secol XIX întregii construcții. Un brad imens, crescut chiar în curtea casei, completează această impresie. Mobilierul original pe care l-a folosit familia sa e acolo, la fel ca și biblioteca. Alături de aceasta, putem găsi acolo și o colecție de reviste “Luceafărul”, care poartă amprenta lui Goga sau o monografie a Rășinarilor din anul 1915. Vei găsi caietele de elev ale lui Octavian Goga, dar și fotografii care îi înfățișează pe poet și pe membrii familiei sale. Am avut noroc ca ușa porții de la curte să fie deschisă chiar de nepotul dinspre mamă a lui Octavian Goga, un bătrân distins care seamănă leit cu Goga și care trăiește în București. De la el am aflat că preotul Goga, tatăl poetului a venit ”de ginere” la Rășinari, iar pe la 1905 a cumpărat o parte din curtea largă de azi de la protopopul Emilian Cioran. Sunt sigur că tânărul Cioran știa de această vecinătate cu ”poetul pătimirii noastre.„ Marile spirite s-au întâlnit pe aceeași uliță și s-au jucat în aceeași curte. Mai jos de casa Goga se află imobilul unde s-a născut și a copilărit Emil Cioran, dar acesta deși are două plăci comemorative pe ea, nu se poate vizita fiind proprietate privată. Rășinari te întâmpină cu nostalgie istorică, ca o redută românească în fața prea-puternicului Sibiu german, orașul privilegiat al stăpânirii. Acest sat a născut spirite uriașe în literatura, cultura și credința românească. Este satul cu trei catedrale, ce împletesc stilul vienez cu cel bizantin. De la Rășinari la Sibiu poți străbate cei 9 kilometri cu tramvaiul electric. E drumul pe care l-au făcut Șaguna, Goga sau Cioran spre dreptul la eternitate a românilor. Rășinari a fost o capitală a românilor ardeleni în secolul XIX, un centru de iradiere a ideilor noastre spre dincolo de Carpați și lume.