Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143),  Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Război între stat şi Biserică. Cine va câştiga?

Primit pentru publicare: 28 Nov. 2020
Autor: Ionuț ȚENE, Cluj, UZPR     
Publicat: 29 Nov.  2020
© Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Război între stat şi Biserică. Cine va câştiga?

După 1989 asistăm la primul război între stat şi Biserica Ortodoxă Română. Închiderea bisericilor în perioada stării de urgenţă a iritat clerul şi mirenii ortodocşi. Lumea a înţeles cele două luni de recluziune pandemice, dar nu interzicerea Paştilor şi a slujbei de Înviere. Fără credinţă omul este un robot. Nu mai are speranţă. După starea de urgenţă, Biserica şi credincioşii ortodocşi s-au aşteptat să le fie respectate drepturile şi libertăţile religioase, conform Constituţiei României. Clerul şi mirenii s-au simţit persecutaţi de stat, când poliţia a intrat peste enoriaşi ca să „spargă” slujbele religioase şi să fie amendaţi preoţii şi credincioşii, asta în timp ce se organizau alegeri locale şi campanii electorale pentru alegeri parlamentare. Dubla măsură a statului faţă de Biserică şi partide a enervat poporul credincios creştin-ortodox. Întrunirile electorale fără rerspectarea indicaţilor sanitare au fost permise şi politicienii nu au fost amendaţi, iar credincioşii au fost amendaţi pentru că se rugau respectând un drept constituţional. Mall-urile şi marketurile au devenit noile „biserici” laice, unde consumatorii se pot îmbulzi, iar slujbele sau pelerinajele religioase sunt percepute de stat ca inamicul statului. Pelerinajele au fost restricţionate, ca cel de la Sfânta Parascheva de la Iaşi, când mirenii au trebuit să participe doar cu buletinul din localitate, fiind o decizie discriminatorie faţă de alţi creştini din ţară, fără ca CNCD să facă scandal. Identic s-au impus restricţiile şi la Sf. Dimitrie, patronul Bucureştiilor. Încălcarea libertăţii religioase a culminat cu perturbarea unei slujbe religioase la Constanţa, care s-a lăsat cu amenzi grele. A fost picătura care a umplut paharul, mai ales pentru IPS Teodosie, cel mai vocal apărător din ierarhia BOR, pentru drepturile religioase ale românilor. IPS Teodosie îi scria premierului Ludovic Orban că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti așa cum se cuvine pe Sfântul Andrei să fie „călcat în picioare de cei care nu au frică de Dumnezeu și se închină unei științe absurde, care nesocotește pe om în integralitatea sa: trup, dar și suflet”: „Ce veți face? Ne veți bate, amenda, aresta și executa pe toți cei care vom merge să ne rugăm la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, în ziua prăznuirii sale ?!? Veți asmuți justiția și forțele de ordine împotriva propriilor frați și surori pentru a vă atinge scopurile fixate?”. El avertiza Guvernul să nu subestimeze dorința oamenilor de a striga din nou în stradă.

ÎPS Teodosie se luptă de unul singur cu restrângerea dreptului la libertate religioasă și a anunțat că în ciuda interdicțiilor impuse pentru pelerinaje, în ziua de 30 noiembrie, credincioșii se vor aduna la peştera Sfântului Apostol Andrei din comuna Ion Corvin. ÎPrelatul a trimis un document oficial tuturor protoieriilor din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului în care toți preoții, diaconii, monahii și monahiile din cuprinsul eparhiei vor fi „delegați în interes profesional să săvârșească în sobor Sfânta Liturghie la Mănăstirea Peșterea Sfântului Andrei din localitatea Ion Corvin, județul Constanța”. În document se precizează că pe 30 noiembrie, toate bisericile vor rămâne deschise pentru rugăciune. După ce a transmis o adresă tuturor preoților din Arhieposcopia Tomisului pentru a participa la slujba de la Peștera Sfântului Andrei, Arhiepiscopia revine şi transmite că slujbele vor fi oficiate și în biserici. „Urmare a apariției în presă a unui document intern insuficient formulat, Arhiepiscopia Tomisului precizează că în ziua cinstirii Sf. Andrei, Sf. Liturghie se va oficia și la parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei. Regretăm faptul că s-a putut înțelege eronat că la parohii nu se va mai oficia Sf. Liturghie”, transmite Arhiepiscopia Tomisului. Patriarhia Română a reacţionat hotărât după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să implice. „Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional. Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este Secretariatul de Stat pentru Culte”, transmitea Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Acest organism guvernamental are ca datorie fixată de lege inclusiv amenajarea acestui necesar și firesc dialog în vederea identificării unor soluții adecvate realității create de o criză și a obținerii predictibilității legate de măsurile ce se impun și trebuie aplicate în ea. Pentru că este o datorie a statului să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea. Patriarhia a surprins perfect constituţional obligaţia statului român de a apăra Biserica, nu de a o prigoni.

Pelerinajul la peştera Sfântului Andrei face parte din mitul fondator al poporului român, acela că, noi, „românii ne-am născut creştini”, datorită apostolatului Sfântului Andrei, ucenicul direct al lui Iisus Hristos. Asistăm la primul conflict între stat şi Biserică după 1989. BOR nu este împotriva unui partid anume, ci a unui stil de a face politică care încalcă Constituţia ţării. Politicieni de la USR/PLUS refuză să jure pe Biblie ca pe vremea lui Pauker şi Dej. De fapt, cred că este şi un conflict între drepturile religioase ale poporului în faţa federalismului european, care impune structural un ateism gregar de factură sovietică în complilaţie cu un islam incipient. Acest conflict stat-biserică ar trebui rezolvat prin negocieri. Cele două părţi să se pună la masa de dialog şi să găsească soluţii care să ducă la organizarea unor pelerinaje cu respectarea măsurilor igenico-sanitare şi de distanţare aşa cum au mai fost. Biserica a dovedit că se poate adapta noilor măsuri impuse de pandemie cu seriozitate. Din păcate statul român influenţat de un orgoliu superior, insuflat de birocraţii de la Bruxelles, ce percepe religia ca pe vremuri la Moscova, nu reuşeşte să aibă o atitudine de corectă legalitate şi smerenie faţă de poporul român ortodox şi Constituţie. Dacă nu va înţelege guvernul, că Biserica este parte fundamentală a poporului român şi pilon al identităţii şi libertăţii religioase funciare recunoscute prin Constituţie, atunci sigur va pierde. Din conflictul stat – biserica întotdeauna statul a pierdut. Însuşi tiranul IV Stalin a trebuit să facă apel în 1941 la Biserica ortodoxă să revină în prim plan ca să nu piară URSS-ul, utopia demenţei distopice a lui VI Lenin. Dacă Ludovic Orban sau Dan Barna, la braţ cu Marcel Ciolacu, ar citi „Istoria ideilor şi credinţelor religioase” a lui Mircea Eliade ar înţelege şi răspunsul de ce nu e bine să te pui cu credinţa omenilor. Transcendentul este motorul care fiinţează societatea umană și prefigurează imanentul. „Numinosul”, explicat genial de Rudolf Otto, nu-l înţeleg cei fără cultură şi cei care nu merg la biserică. Dar în funcţiile de stat, din păcate, nu mai ajung politicieni care citesc, iar unii au doctorate plagiate.