Articolul analizează modalități de predare a poeziei lui Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, adaptate specificului elevilor din liceele tehnologice, profil mecanic, unde nivelul de pregătire literară și interesul pentru poezie sunt reduse. Strategia didactică propusă pornește de la experiențele personale ale adolescenților (iubirea ca mister) și utilizează metode interactive (brainstorming, materiale audio-video, analogii tehnice), pentru a face accesibil un text liric abstract. Se argumentează importanța valorificării resurselor afective și vizuale pentru a cultiva sensibilitatea estetică și reflecția personală a elevilor.

Cuvinte-cheie: didactica literaturii, Lucian Blaga, predarea poeziei, liceu tehnologic, metode interactive

Predarea poeziei moderne în liceele tehnologice ridică numeroase provocări pentru profesorul de limba și literatura română. Elevii sunt orientați, în general, spre discipline tehnice, vocabularul literar le este limitat, iar interesul pentru texte poetice, mai ales atunci când acestea au un grad ridicat de abstractizare, este redus. Cu toate acestea, literatura nu își pierde funcția formativă dacă este abordată prin metode centrate pe elev și prin raportarea la experiențele semnificative ale acestuia. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, prin tema misterului, se pretează la o abordare didactică de acest tip, fiind un text care poate deveni accesibil chiar și elevilor cu un nivel scăzut de cultură literară.

Lucian Blaga propune în acest poem o viziune asupra cunoașterii bazată pe convingerea că misterul lumii nu trebuie explicat și redus, ci sporit printr-o atitudine contemplativă și poetică. Această idee, dificilă pentru un elev dintr-un liceu tehnologic, devine mai ușor de înțeles dacă profesorul pornește de la o experiență familiară și profund personală: iubirea.

Context didactic și obiective: Clasa vizată în studiul de față este una de liceu tehnologic, profil mecanic. Elevii din acest tip de liceu prezintă particularități distincte: nivelul de pregătire literară este redus, iar interesul pentru analiza textelor este adesea scăzut. Totuși, aceștia au disponibilitate pentru discuții directe și pentru exemple vizuale, mai ales atunci când temele literare pot fi puse în legătură cu trăirile lor personale.

Demersul didactic urmărește atingerea câtorva obiective clare: în primul rând, elevii trebuie să înțeleagă faptul că poezia exprimă atitudinea poetului față de misterul lumii. În al doilea rând, se urmărește identificarea unor imagini poetice simple, precum cele legate de flori, lună sau lumină, ușor recognoscibile pentru ei. În al treilea rând, este vizată activarea experiențelor personale ale elevilor pentru a interpreta mesajul textului. În final, un obiectiv de natură atitudinală constă în dezvoltarea unei sensibilități estetice și a unei atitudini de respect față de frumusețea lumii și față de creația artistică.

Demers didactic: de la iubire la mister

O strategie de început esențială este adresarea unor întrebări care să pornească de la experiența afectivă a adolescenților. Profesorul îi provoacă să răspundă la întrebarea „Ce înseamnă iubirea pentru voi?” sau „Puteți explica de ce vă îndrăgostiți?”. Răspunsurile, de cele mai multe ori variate, spontane și nesigure, conduc spre o concluzie comună: iubirea nu poate fi explicată pe deplin. De aici se realizează tranziția către universul poeziei: ideea că misterul este o valoare fundamentală, ce nu trebuie desființată prin explicații raționale.

Textul liric este prezentat elevilor într-o atmosferă specială. Profesorul citește poezia pe fundal muzical, în timp ce pe ecran sunt proiectate imagini sugestive cu flori, luna sau universul. Această receptare multisenzorială permite o apropiere afectivă de text și sparge bariera inițială a neînțelegerii. Poezia nu mai apare ca un construct abstract, ci ca o experiență estetică directă.

Metode și strategii utilizate

Pentru a spori implicarea elevilor, sunt folosite metode active și resurse variate. Brainstorming-ul permite elevilor să noteze exemple de mistere din viața lor, precum visele, stelele, moartea sau chiar funcționarea tehnologiei. Materialele audio-video facilitează vizualizarea metaforelor, iar analogia tehnică aduce o punte de legătură între lirica lui Blaga și domeniul familiar elevilor: lumina lunii, difuză și misterioasă, este comparată cu lumina farurilor de mașină, puternică și pragmatică.

Discuțiile sunt stimulate prin întrebări ghidate de tipul „Ce imagine poetică v-a impresionat?” sau „Este mai frumos să știm totul ori să păstrăm misterul?”. În final, elevii sunt încurajați să redacteze un scurt exercițiu creativ, formulând o propoziție despre un mister personal, precum „De ce apar visele?” sau „Cum funcționează sentimentele?”.

Dificultăți și soluții

Predarea poeziei lui Blaga în acest context ridică dificultăți legate în special de limbajul abstract și de reticența elevilor. Limbajul se poate simplifica prin analogii și prin suport vizual, în timp ce reticența este diminuată prin valorizarea oricărui răspuns, chiar fragmentar, astfel încât elevii să capete încredere. De asemenea, pentru a combate pasivitatea, se alternează metodele și se utilizează stimuli vizuali și auditivi.

Evaluare

Evaluarea este concepută într-o manieră accesibilă și formativă. Elevii pot fi invitați să identifice o imagine poetică din text sau să completeze o fișă de lucru cu întrebări simple. Exprimarea orală a unei impresii, de tipul „Ce ți-a plăcut în poezie?”, poate constitui un instrument de evaluare imediată. La final, un scurt eseu reflexiv pe tema „Un mister pe care aș vrea să-l păstrez” poate reprezenta o modalitate de valorizare a reflecției personale și de evaluare creativă.

Concluzii

Abordarea poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii într-un liceu tehnologic arată că literatura poate deveni accesibilă și semnificativă dacă este predată prin metode interactive și prin raportare la experiențele elevilor. Profesorul are rolul de mediator între un text liric complex și un public care, la prima vedere, pare nepregătit pentru un asemenea exercițiu. Utilizarea materialelor audio-video, a brainstorming-ului și a analogiilor tehnice facilitează apropierea de poezie, iar dimensiunea afectivă a misterului rezonează cu preocupările existențiale ale adolescenților. În acest fel, poezia nu mai este percepută ca o formulă de neînțeles, ci ca un prilej de reflecție asupra propriei condiții umane, păstrând intactă „corola de minuni a lumii” interioare a fiecărui elev.

Bibliografie
Blaga, Lucian, Poemele luminii, București, Editura Minerva, 1974.
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Iași, Editura Polirom, 2006.
Ionescu, Mihaela, Didactica literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2004.
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008.
Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise. Repere pentru studiul textului literar, Pitești, Editura Paralela 45, 2003.