Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Renaștere românească în mărțișorul nord-bucovinean

CojocaruGruiaPrimit pentru publicare: 01 mart.2016
Autor: Gruia COJOCARU
Editor: Olivian IVANICIUC
Publicat: 01 mart.2016

 

 

Renaștere românească în mărțișorul nord-bucovinean

                                     

Păstrarea identității unei minorități naționale nu se realizează în laboratoarele de fildeș ale elitelor, ci în substanța vie a oamenilor care respiră prin frunze de arbori cu rădăcini comune. Iar pentru a nu-și piarde consistența, substanța umană a respectivei minorități are nevoie de un liant care să-i întărească osatura străbună.

Martisor,bygruiaPrins de rezonanța unor astfel de gânduri, în ultima duminică a iernii lui 2016, pe 28 februarie, am pășit împreună cu Gabriel Balașa, talentatul jurnalist al ziarului ,,Informatorul Moldovei”  în spațiul straniu, fascinant prin mozaicul de cultură slavo-româno-evreiească, al Bucovinei de Nord, pentru a lua parte la a XXI ediție a Festivalului ,,Mărțișor”, eveniment organizat de Societatea pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” din Cernăuți, Ucraina.

Developarea filmului zilei a început în Aula Palatului Academic al Universității de Medicină din Cernăuți, unde, dintru început, scriitorul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu”, a ținut să comemoreze sacrificiul soldaților ucraineni, unii de origine română, din conflictul ce sfâșie încă regiunea Donbas a Ucrainei, după care, focalizându-se pe coordonatele festivalului, a relevat faptul că limba română are perspectivă fastă în Nordul Bucovinei. Aș fi fost destul de sceptic, considerând remarca doar un simplu artificiu, dacă amfitrionul festivalului n-ar fi uzat de un măgulitor argument: un material didactic viu – două studente la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității ,,Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, care au vorbit fluent limba lui Eminescu  și au recitat poezii atât în limba română, cât și în cea ucraineană…

La rândul său, Eleonora Moldovan, Consolul General al României la Cernăuți, a evocat tradiția ancestrală a mărțișorului, originea sa precreștină din spațiul daco-tracic, căruia îi aparținem. Dorința sa a fost ca ,,mărțișorul, care marchează începutul anului agrar, să fie și pentru românii de pretutindeni o (re)naștere biblică, care să ne ducă spiritul în sărbătoare, spre a fi mai generoși și mai optimiști.” Iar optimismul nu a lipsit, dacă ținem seama că, în aulă, rafinamentul numeroaselor formații de muzică populară românească din Nordul Bucovinei, Transcarpatia și România, a bucurat cei peste opt sute de spectatori veniți din toate provinciile istorice românești.

Martisor,bygruia (3)Într-un soi de enumerare, unde creionul poate că (uneori) a mai obosit, se cuvine să amintesc numele formațiilor cu artiști consacrați, ori bătând la porțile afirmării: Corul ,,Dragoș-Vodă” al Societății ,,Mihai Eminescu”, Ansamblul ,,Fetele din Bucovina”, Corul Gospodarilor și Fanfara din Voloca (regiunea Cernăuți), Ansamblul Etnofolcloric ,,Izvorașul” din satul Ropcea și  Grupul ,,Hora fetelor” din satul Carapciuc, ambele din raionul Storojneț, Orchestra populară ,,Valea Prutului” din Horbova ținutului Herța, Ansamblul ,,Ciobănașul” din Rădăuți, Ansamblul ,,Miorița” din satul Boian, raionul Noua Suliță, Etnoclubul de la Școala Apșa de Mijloc din Transcarpatia, precum și Ansamblul ,,Hora prichindeilor” de la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuți – școală cu predare în limba română.

O constatare cred că s-ar impune: față de edițiile trecute, se observă tendința formațiilor de muzică populară de a renunța la negative în favoarea unei orchestrații proprii, semn al unei abordări mature a spectacolului folcloric de calitate.

Gruia3Printre spectatori, alături de personalități cernăuțene precum istoricul Dumitru Covalciuc, poetul Arcadie Opaiț, profesorul universitar Ilie Popescu, jurnalistul Nicolae Toma, s-au aflat profesorii Constantin Moroșanu, președintele Asociației ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța” și Dorin Alin Șeucaliuc, metodist al Casei Corpului Didactic Botoșani, care au oferit cu generozitate spectatorilor mărțișoare. Tot în spiritul altruismului, am oferit la rându-mi românilor nord-bucovineni, împreună cu profesoara Alina Cojocaru de la Școala Gimnazială ,,Constantin Tincu” Lișna- Botoșani, peste 200 de mărțișoare și felicitări, lucrate manual, împreună cu elevii, în tehnici tradiționale și moderne.

… Ieșind (încă) pe lumină de sub vraja Cernăuțiului și așteptând în Vama Siret să se rostogolească al nopții miez – după modelul brevetat în spațiul cuvântului de scriitorul ucrainean Andrei Kurkov, în romanul ,,Legea melcului” – înțelegeam mai adânc de ce profesorul Ilie Popescu vedea în ,,credința ortodoxă, tradiție și iubirea de grai și țară (…) pilonii dăinuirii românilor nord-bucovineni.”

… Și totuși, la debutul renașterii naturii, pentru conturarea unui tablou (relativ) fidel al zilei, se cuvine să-i amintesc și pe românii Nicolae Șapcă, Adrian Medvedi și Gheorghe Ungureanu, importanți jurnaliști și oameni de cultură nord-bucovineni, care întregesc efortul poetului Vasile Bâcu întru păstrarea identității românești, pe plaiul (odinioară) sacru al dacilor liberi.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. Romeo Brezeanu spune:

    Felicitari pentru efortul dumneavoastra sustinut de a mentine vie legatura cu fratii nostri romani din Ucraina!

  2. Sabina C spune:

    Inconfundabilul domn Cojocaru!!!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5