Marian HOTCA

resurecţie

pe zi ce trece
aştept o nouă înviere mai bună
o planetă cu muzici de oale mărşăluind
între non-ceasuri

aştept ca cineva să-mi răstoarne
mămăliga mai iute
să mi-o taie cu aţa
să o mototolească în mâini zicându-mi:
bucata asta de mămăligă eşti tu,
altceva mai doreşti de la viaţă?

– nu, mulţumesc!
– sigur?
– bine… atunci poate o nouă resurecţie
într-o specie monocelulară