Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi…

Primit pentru publicare: 28 Nov. 2019
Autor: Ion N. OPREA, Membru fondator de onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 30 Nov. 2019
© Ion N. Oprea, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

I

Marian Nencescu, în revista UZP nr. 7, 2017, ocupându.se de Istoria presei scrie că „între cele peste 600 de publicaţii înrgistrate oficial în România  anteblică de Asociaţia Generală a presei şi consemnate în Almanahul presei din România şi a celei româneşti de pretutindeni (ediţia 1926, Bucureşti, Imprimeria „Principele Carol”), întocmit de George Caliga, n. 1878 – d.?, jurnalist şi autor de vodeviluri jucate în grădinile de vară bucureştene, membru, la data respectivă al Sindicatului ziariştilor şi al Asociaţiei presei din  Bucureşti, figurează şi numeroase ziare „foi”/publicaţii umoristice, printre care Claponul (Bucureşti,1877, Huşi, 1883)…şi o publicaţie neinclusă, din păcate, în respectivul Almanah”…

Este vorba despre Fraierul, caracalean,, „o revistă umoristică săptămânală al cărui singur  şi „unic” număr 1 (5 august 1923) l-am găsit în Arhiva şi Biblioteca unui mare bibliofil bucureştean”, spune autorul textului, care ne informează că redactorii erau anonimi dar giraţi de un anume V.B., Victor Bilciurescu, n. 1863, jurnalist profesionist, colaborator la Universul şi autor de snoave umoristice, autorul volumului memorialistic „Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi”, 1947, reeditat de Dan C. Mihăilescu în 2003, la Editura Paideia, colecţia Memorii.

În Cronica  caracaleană autorul V.B, semnează cu psudonimul „Paleta” şidovedeşte că este bine exersat în arta versificării, notează Marian Nencescu şi exemplifică: „Alegeri prelegeri/mardeli, ciomăgeli/Înfaţălatipografii/Scandalurişibaluri/Ionescu,Popescu/Hoteluri, ezeluri/pianiste,artiste/Marinescu, flautiste/ Viveurii, sportmanii/Trei cluburi cu genii/Bilanţul şi danţul/Şi veşnic non-sfanţul/Banchete, anchete/Pe drumuri tot fete/Şi şoapte în umbră de parc”.-  

Fără a insista asupra calităţii umorului folosit, redacţia UZP 2017 redă o pagină din Fraierul, anul 1, nr. 1,, 3 lei exemplarul, 5 august 1923, din care culeg şi redau Scrisoarea deschisă a unui fraer:  

Trei ani de zile mă ţinuşi, mereu înfipt la poartă

Trei ani de zile de uscare şi amor în gând, la toartă,

M-ai dus aşa ca pe un frae, spunându-mi – Ah cât te iubesc.

Cât ţiu la tine,Constantine!… Să crăp…să.nebunesc!

Ţi-am cumpărat ghetuţe-nalte, ca să fi „Şik” mereu bonton

Şi ţi-am adus, de ziua ta, compania lui Nea Ion

Pe Tănăsică, l-am adus atuncia ca să-ţi cânte

Romanţe d-alea melancolicoase şi Sonia…puncte…puncte

Dar nu ştiam gagico neică că mă iubeşti aşa în gând

 C-altfel ţi-o jur pe viaţa mea, că nu-ţi cântam decât din drănd.

La Bucureşti când ai venit, te-am dus la  Braun la menajeră

Şi ai văzut cocoane d-alea ce-şi zic pe stradă doar  „maşeră”

Iar la traivan când te suii, ca,   să te plimb la Cotroceni

Făceam mai bine de-ţi dam drumu, s-o iei spre trei coceni

 Azi mă frământ şi-mi cânt amorul, întocmai ca un bard,

Îmi cânt fraileala şi mă-njur, că m-am uscat la gard.

Ca încheiere foaia în cauză anunţa: caut corespondenţi în toate oraşele din ţară…

Pentru conformitate, 30 noiembrie 2019