Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

REVISTA „VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” – REPER ÎN ACTIVITATEA MILITANŢILOR UNIONIŞTI BOTOŞĂNENI

Iordache Paul-MirceaPrimit pentru publicare: 08 april.2015
Autor: Paul-Mircea IORDACHE
Publicat: 08 april.2015

 

REVISTA „VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” – REPER ÎN ACTIVITATEA MILITANŢILOR UNIONIŞTI BOTOŞĂNENI

 

Filiala Botoşani a Uniunii Vatra Românească editează, începând cu anul 2000, periodicul, cu profil cultural şi de atitudine civico-patriotică, intitulat „VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ”.

Ajunsă la al 38-lea număr – numărul 17, serie nouă – publicaţia botoşăneană a cunoscut o traiectorie ascendentă, sub aspectul structurii tematice, a calităţii materialelor prezentate, al nivelului profesional-ştiinţific al autorilor articolelor.

Formatul periodicului, începând cu seria nouă (an 2011), a căpătat caracteristicile specifice unei reviste, tipărirea revistei realizându-se, la început, la Editura „AGATA” Botoşani, în prezent editarea realizându-se la Editura „TAIDA” Iaşi.

Totodată, publicaţia apare şi în variantă electronică, putând fi transmisă, prin internet, şi peste graniţele ţării.

Importanţa acestei publicaţii rezidă în obiectivul ei tematic: prezentarea momentelor importante ale istoriei României, urmărindu-se publicarea unor articole de consistenţă cultural-ştiinţifică, pentru argumentarea marilor idealuri ale naţiunii române, ale marilor împliniri ale istoriei noastre.

Această tematică publicistică este ancorată deplin în prevederile Statutului Uniunii Naţionale Vatra Românească – organizaţie culturală şi de atitudine civică ce a luat fiinţă la 10 februarie 1990, ca urmare a turbulenţelor etnico-sociale care s-au manifestat în acea perioadă, imediat postdecembristă, în Transilvania; Uniunea Vatra Românească a dat curs glasului românilor care s-au opus separatismului pe criterii etnice şi care militau pentru salvgardarea integrităţii teritoriale şi a unităţii naţionale, punând pumnul în pieptul furtunii, dacă e să apelăm la o celebră metaforă.

Filialei Botoşani a Uniunii Vatra Românească – născându-se în acele momente de efervescenţă a idealurilor naţionale – i-a revenit misiunea de a fi principalul oganizator, în judeţul Botoşani, a „Podului de flori” de la Prut, la 6 mai 1990.

Era firesc ca, după deschiderile generate de evoluţiile pro-europene – atât în România cât şi în ţările din jur – să se utilizeze momentul istoric prielnic, într-un demers pentru renaşterea legăturilor directe între fraţii aceleeaşi naţii, între românii din ţară şi de dincolo de fruntaliile ei – stabilite, pentru zona de nord-est a ţării, prin rapt teritorial.

Pe această linie s-a înscris, constant, tematica revistei.

Pe lângă prezentarea unor momente istorice binecunoscute, un loc central l-au ocupat reportajele şi interviurile realizate în provinciile istorice româneşti, Basarabia şi Bucovina de Nord.

Cu ocazia acestor peregrinări transfrontaliere, s-au putut stabili – de-a lungul ultimilor ani, în special – legături directe între membri ai filialei sau ai redacţiei noastre şi lideri şi militanţi în sfera drepturilor naţionale ale românilor, din unele organizaţii culturale basarabene sau nord-bucovinene. Avem în vedere legăturile stabilite şi prin convenţiile de colaborare, încheiate între Filiala judeţeană Botoşani a Uniunii Vatra Românească şi Societatea culturală „Casa Limbii Române” din raionul Căuşeni, Rep. Moldova, sau cu societăţile culturale din Bucovina de Nord: „Mihai Eminescu”- Cernăuţi; „Golgota”- a românilor din regiunea Cernăuţi, victime ale represiunilor regimului totalitar sovietic; „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Costiceni, raionul Noua Suliţă ş.a., toate din reg. Cernăuţi – Ucraina.

Consemnările realizate în cadrul unor vizite prin şcoli din Basarabia sau Bucovina de Nord, sunt o altă izbândă a revistei noastre – cu această ocazie putându-se lua contact cu realităţile din şcolile cu perdare în limba română, cu dificultăţile de menţinere a unui nivel didactic corespunzător, în condiţiile lipsei sprijinului din partea autorităţilor – ne referim la realităţile din şcolile din regiunea Cernăuţi-Ucraina.

Am fost impresionaţi să constatăm rezistenţa culturală a miilor de copii români ce-şi păstrează limba vorbită din strămoşi – o fromoasă limbă română –, portul popular şi obiceiurile locului; Cât de românesc şi înălţător era acel „Hristos a înviat!”, cu care ne întâmpinau copiii, pe uliţele satului Târnauca, rn. Herţa, sau acel „Bună ziua!”, auzit într-atâtea şcoli nord-bucovinene; Şi asta, în condiţiile în care autorităţile şcolare din reg. Cernăuţi fac presiuni, pe tate căile, pentru introducera claselor cu limba de predare ucraineană şi în localităţi cu procent de 100% populaţie românească, iar sprijinul moral şi material al ţării-mame, România, fiind aproape inexistent. Putem deci afirma, despre acei profesori, părinţi şi copii români, care încă mai militează pe baricadele rezistenţei identitare etnice româneşti – în provinciile înstrăinate ca urmare a Tratatului Molotov-Ribbetrop – că sunt nişte eroi ai luptei de supravieţuire a Limbii Române.

Dar ce facem noi, românii din patria-mamă, pentru a-i sprijini?… Avem exemplul altor state, de cum ştiu să-şi susţină conaţionalii aflaţi dincolo de graniţe. Şi cât de dureros este pentru un etnic român – în Trans-Carpatia (Maramureşul istoric), de exemplu, dar nu, numai – să constate că vecinii lor de altă etnie sunt sprijiniţi de statul de origine, pe când România nu face nimic pentru sprijinirea lui… Îmi vin în minte cuvintele D-lui prof. dr. doc. Ilie Popescu, supravieţuitor al gulagului stalinist, Preşedintele Societăţii „GOLGOTA” a românilor nord-bucovineni, cuvinte, cu care încheiase un amplu interviu acordat revistei noastre:

… Şi dacă, printr-o minune, Ucraina va intra în UE şi vor dispărea graniţele, atunci, să-mi spuneţi, dacă noi ne pierdem românismul, intrăm în Europa cu : „Dobrâi deni”!? şi „Zdraizvuite”!?( Bună dimineaţa!, Bună ziua!)… Şi ce vom face noi atunci ?…

Întradevăr, o tulburătore întrebare!… Ea ne sugerează concluzia că, dacă astăzi nu facem suficient pentru propăşirea culturii româneşti şi a limbii române în provinciile istorice româneşti rămase, prin vitregia istoriei, sub dominaţie străină, mâine ar putea fi prea târziu… Mâine, s-ar putea să se fi produs extincţia spiritualităţii româneşti în aceste zone şi fraţii noştri de azi să devină, mâine, nişte străini, complet dezrădăcinaţi din trunchiul românităţii, cândva, atât de viguros pe acele meleaguri. Istoria cunoaşte numeroase exemple, relevante în acest sens…

În acest spirit, redacţia revistei “Vatra Noastră Românească” şi-a orientat mesajul întregii sale activităţi în sensul aducerii la lumină, în paginile sale, a realităţilor din comunităţile româneşti din imediata vecinătate ale actualelor fruntalii ale ţării.

S-ar putea aprecia că efortul nostru este asimetric, privind şi la problematica unor comunităţi româneşti, rămase etnic-minoritare în mijloc de ţară românească – o altă anomalie generată de opresiunea multiseculară a imperiilor vecine asupra românilor.

Noi am răspunde la această apreciere prin observaţia că, românii majoritari, ancoraţi multimilenar, atât de trainic, de crestele Carpaţilor, vor ştii întotdeauna să vină în ajutorul fraţilor aflaţi la doi paşi de ei… Nouă însă, celor din acest colţ nord-estic de ţară, ne revine, în mod natural, misia strategică de a privi cu luare aminte la fraţii de peste Prut, la fraţii de peste Siretul superior, rămaşi printre străini. Este ca îndemnul dintr-o cunoscută baladă – pe care-l voi parafraza:

         – Bate tu mijloacele, că eu bat marginile!

Concret, în sprijinul generic al afirmaţiilor noastre, am evidenţia, în special, seria nouă a revistei. Precizăm că, începând cu această nouă serie, revista “Vatra Noastră Românească” poate fi prezentată şi sub formă p.d.f. în variantă electronică, ceea ce facilitează accesul la paginilie ei a tuturor celor interesaţi, în prezent intenţionând să creem şi un site aferent revistei.

Dar, dincolo de aceste aspecte tehnice, relevant ni s-ar părea, pentru aria de cuprindere a ideaticii revistei, prezentarea titlurilor unor articole de fond care, prin ele însele, vorbesc despre obiectivele majore urmărite de revistă. În acest sens, vom încerca să respectăm şi ordinea cronologică de apariţie.

Referindu-ne numi la seria nouă, evidenţiem:

  • 1 (22) / 2011,
  • Unirea Basarabiei cu România – 93 ani;
  • 2 (23) / 2011,
  • 70 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial;
  • Ordinul către armată al Gen. Ion Antonescu: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!”;
  • Anexarea ţinutului Herţei de către U.R.S.S.;
  • Interviu cu Prof. dr. doc. Ilie Popescu, Preşedintele societţii regionale „Golgota”, reg. Cernăuţi- Ucraina;
  • 3 (24) / 2011
  • Limba română este patria mea! – Sărbătorirea Zilei Limbii Române în Basarabia şi Bucovina de Nord;
  • Tu, Ardeal!;
  • 4 (25) / 2011
  • Contribuţia armatei la făurirea statului naţional unitar român;
  • Demers al Filialei Botoşani a Uniunii „Vatra Românească”, către Guvernul României, vizând sprijinirea românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord.;
  • Sfinţirea Bisericii din Căuşeni – Rep. Moldova;
  • 5 (26) / 2012
  • A fost constituit Consiliul Unirii la Chişinău;
  • Declaraţia Consiliului Unirii, adresată guvernelor europene şi comunităţii internaţionale;
  • 6 (27) / 2012
  • Comemorarea răpirii Basarabiei: 200 ani;
  • Basarabia română – 200 de ani printre străini;
  • 135 de ani de la Proclamarea Independenţei de Stat a României;
  • Fântâna Albă – Katynul românesc!;
  • Buna Vestire la Chişinău – Marşul Unionist, 25 martie 2012;
  • 7 (28) / 2012
  • 31 August – Ziua Limbii Române – Sărbătorirea Zilei Limbii Române în întreg spaţiul românesc: Botoşani, Căuşeni, Cernăuţi;
  • Dictatul de la Viena;
  • La Costiceni – rn. Noua Suliţă, reg. Cernăuţi: de vorbă cu Maria Vatamanu, mama regretatului poet Ion Vatamanu;
  • Interviu cu Prof. Ion Posteucă – Societatea „Golgota”, din Stăneşti reg. Cernăuţi;
  • 8 (29) / 2012
  • 1 Decembrie – Ziua Naţională a României;
  • Sfântul Ap. Andrei, ocrotitorul României;
  • Marşul Unionist – Bucureşti, 21 oct. 2012;
  • Pact pentru Basarabia;
  • 25 Octombrie – Ziua Armatei Române;
  • Un jurnalist rus scrie corect şi în premieră despre tezaurul României la Moscova;
  • Interviu cu Adrian Medvedi, redactor la “Gazeta de Herţa” – Ucraina;
  • 9 (30) / 2013
  • 15 Ianuarie – Ziua Culturii Naţionale / Zilele Mihai Eminescu;
  • Gică Manole: Reunirea Basarabiei cu România – o necesitate istorică;
  • Cernăuţi – Conferinţa internaţională cu tema: Foametea organizată de regimul totalitar sovietic – mijloc de exterminare a populaţiei nevinovate;
  • Dumitru Covalciuc – Exterminarea românilor din nordul Bucovinei, prin foametea organizată de odiosul regim sovietic;
  • Arborarea Tricolorului – un act de înaltă responsabilitate;
  • 10 (31) / 2013
  • Comemorarea celor câtorva mii de români masacraţi de sovietici în 1941 la Fântâna Albă;
  • 9 Mai – Ziua Independenţei de Stat a României;
  • Florin Constantiniu: 9 mai 1945? – în România nimic de sărbătorit.;
  • Actualitatea lui Eminescu: Mihai Eminescu despre Basarabia;
  • univ. Dr. Gheorghe Buzatu: 22 iunie – Ziua începerii Războiului Dezrobitor;
  • Paul-Mircea Iordache: Interviu cu Alexandru Munteanu, preşedintele societăţii culturale „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, rn. Noua Suliţă, reg. Cenăuţi, Ucraina;
  • Prin şcoli din Bucovina de Nord;
  • Gică Manole: 28 iunie – ora zero a nefericirii noastre istorice;
  • 11 (32) / 2013
  • Anatolie Cârnu: Ştefan cel Mare şi Sfânt în conştiinţa naţiunii române;
  • dr. Gică Manole: 1940 – crucificarea româniei între ultimatumuri şi dictate;
  • rez. Ilie Pascal: Am luptat sub comanda Generalului Avramescu la eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupaţia hortyistă;
  • 12 (33) / 2013
  • dr. Dan Prodan: Desăvârşirea formării statului naţional unitar român;
  • Marşul unionist: Bucureşti – 20 oct. 2013;
  • Marius Bâtcă: Trei milioane de români în ghearele bisericii ruseşti de ocupaţie;
  • (r) Gheorghe Timofte: Generalul Stan Poetaş, un erou căzut la datorie;
  • 13 (34) / 2014
  • Claudiu-George Crupă: Sfinţii martiri Brâncoveni;
  • Dumitru Covalciuc: Lunca, pe Prut, 7 februarie 1941 – asasinatul în masă executat de armata sovietică;
  • dr. Dan Prodan: Divide et impera – studiu de caz: Basarabia;
  • dr. Ion Negrei: Republica Moldova post-Vilnius;
  • 14 (35) / 2014
  • Vizita la Botoşani a unui grup de profesori şi elevi basarabeni;
  • Col (r.) Gheorghe Timofte: Ziua Eroilor – sărbătoare de suflet a tuturor românilor;
  • 15 (36) / 2014
  • dr. doc. Ilie Popescu: Reminiscenţe toponimice româneşti legate de figura lui Ştefan cel Mare şi Sfânt;
  • dr. Dan Prodan: Cuţitul fascist în spatele României! Diktatul de la Viena;

Prof. dr. Ion Negrei: Pan Halippa – o viaţă în slujba ideii de unitate naţională;

  • 16 (37) / 2014
  • Valeriu Ostaş: Valenţe identitare în sărbătorirea limbii române la Căuşeni;
  • (r) Prof. univ. dr. Alesandru Duţu: 25 octombrie 1944 – reîntregirea graniţei    de vest a României;
  • dr. Gică Manole: Crimele lui Stalin;
  • Marşul pentru Basarabia – Bucureşti, 12 oct. 2014; Proclamaţia de la Bucureşti;
  • 17 (38) / 2015
  • dr. Dan Prodan: Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Unirii;
  • Paul Mircea Iordache: Tineri români din Basarabia şi nordul Bucovinei;
  • dr. doc. Ilie Popescu: Societatea regională „Golgota” din Cernăuţi – bilanţul activităţii;
  • dr. Dan Prodan: Unionistul Ioan Pelivan şi Unirea Basarabiei cu România;
  • Paul-Mircea Iordache: Interviu cu Dumitru Covalciuc;
  • Valeriu Ostaş: Mitropolia Basarabiei – sfinţirea unei biserici noi;

În prezent, revista cunoaşte o extensie de la 16 la 24 pagini, difuzându-se gratiut, şi în forma pe suport hârtie, în rândul membrilor şi simpatizanţilor filialei botoşănene a U.V.R., precum şi altor persoane interesate de problematica naţională (tineri, elevi şi studenţi, cadre didactice, militanţi din O.N.G. pronaţionale). Apariţia cu periodicitate trimestrială a revistei o face, în prezent, un important instrument de susţinere a manifestărilor ocazionate de principalele sărbători naţionale. Nu în ultimul rând, o importantă destinaţie a revistei o constituie difuzarea ocazională, în periplurile basarabene sau nord-bucovinene, pe care le întreprindem în mod sistematic, în cadrul colaborării stabilite de filiala noastră cu alte organizaţii civice ale românilor de peste graniţă.

Însă, difuzarea variantei electronice a revistei o considerăm cheia de boltă a acestei activităţi, această formă de difuzare răspunzând preocupării noastre de accesare a revistei de către cât mai mulţi români, de către românii aflaţi în înstrăinare, prin forţa vicisitudinilor istorice.

Din aceste considerente, apreciem că revista „Vatra Noastră Românească” poate fi calificată drept un vector al coeziunii culturale transfrontaliere a românilor.

Colaboratorii revistei sunt cooptaţi din diferite provincii româneşti, întâietate având, evident, botoşănenii.

Ne onorează, astfel, colaborarea cu D-l Col. (r) Ilie Pascal, aşa cum rezultă şi din înşiruirea titlurilor unor articole semnificative apărute în revistă de-a lungul anilor.

Remarcăm, deasemenea, participarea Domniei sale la activităţile curente ale Filialei Judeţene Botoşani a Uniunii Vatra Românească. I-am fost alături la un moment patriotic şi de suflet, desfăşurat în localitatea Mitoc – satul său natal: dezvelirea şi sfinţirea monumentului comemorativ închinat eroilor, la ridicarea căruia, D-l colonel Ilie Pascal a avut o contribuţie decisivă (redăm şi o imagine de la acest eveniment memorabil).

Am putea spune, despre Col. (r) Ilie Pascal, că este asemenea unui stejar care, înfruntând furtunile timpului, rămâne drept, să străjuiască poiana în care a apărut, fiind un îndemn la vrednicie pentru tinerele vlăstare apărute împrejur şi un punct de reper în trecerea timpului.

Ilie Pascal,,

Col. (r) Ilie Pascal adresându-se participanţilor la inaugurarea Monumentului Eroilor din satul său natal, Mitoc, jud. Botoşani – 4 iunie 2012

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Felicitări și aprecieri, d-le Iordache!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania