Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Revoluţia Română de la 1848 a început la Cluj!

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 3 (123), februarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Revoluţia Română de la 1848 a început la Cluj!

Primit pentru publicare: 18 Mart. 2019
Autor: Dr. Ionuț ȚENE – istoric, membru al UZPR
Publicat: 19 Mart. 2019
© Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

 

Foarte interesante şi întortochiate sunt căile istoriei. În manualele şcolare şi cărţile de istorie generală se prezintă debutul revoluţiei române de la 1848, odată cu mitingul protestatarilor moldoveni de la hotelul „Petesburg” din martie 1848. Petiția-proclamațiune cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de catre Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 27 martie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat datorită atitudinii rezervate a principelui Sturza, care era presat de prezența trupelor ruse la graniță. Simțind pericolul unei mișcări și în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit bineînţeles ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Revoluţia română din Muntenia a început pe 9 iunie 1848, ca urmare a adunării de la Islaz, care a ales un guvern provizoriu revoluţionar. În Transilvania s-a încetăţenit ideea că revoluţia română din principat a început la Blaj. La 18/30 aprilie 1848, in Duminica Tomii, a avut loc, la Blaj, o prima adunare a romanilor transilvaneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai a aceluiaşi an, a unei Mari Adunari Naţionale.

Paradoxal, realitatea istorică e alta. Revoluţia română de la 1848 din Ardeal, Muntenia sau Moldova a izbucnit pe actuala rază a municipiului Cluj-Napoca, în cartierul, pe atunci, satul Mănăştur. Întâlnirea din casa parohială a Bisericii greco-catolice de la Cluj–Mănăştur, din noaptea de 27 spre 28 martie 1848 (stil vechi), a tinerilor revoluţionari români: Ioan Buteanu, Florian Micaş (avocat în Cluj), Ioan Suciu, Iosif Hodoş, Oprea Moroianu (cancelişti la guberniul Transilvaniei, în Cluj), Alexandru Btrâneanu, şi Alexandru Papiu Ilarian, au redactat primul proiect de program cunoscut al Revoluţiei Române. Majoritatea punctelor stabilite în acest proiect au fost incluse în Petiţia naţiunii române, adoptată pe „Câmpul Libertăţii” de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi apoi înaintată Dietei Transilvane. Printre altele se cerea drepturi politice pentru români, recunoaşterea bisericii ortodoxe ca religie receptă, egalitate în faţa legii, plata impozitelor de către toţi cetăţenii, folosirea limbii române în administraţie, şcoală românească de stat şi confesională, desfiinţarea rangurilor nobiliare, libertatea presei şi emanciparea ţăranilor români de sub stăpânirea grofilor. La o lună de la întâlnirea din cartierul Mănăştur, în noaptea de 26 spre 27 aprilie, fruntaşul revoluţionar român Florian Micaş este arestat în Cluj. O parte din tinerii întruniţi la casa parohială au fost arestaţi de nobili, alţii care au devenit tribuni ai lui Avram Iancu fiind executaţi: vezi cazul lui Alexandru Bătrâneanu. Pe casa parohială din cartierul Cluj-Mănăştur a fost dezvelită la data de 14 mai 1998, o placă comemorativă care a trecut recent printr-un proces de cosmetizare, motiv pentru care a și fost resfințită cu această ocazie în data de 14 martie 2019. Este interesant cum prima manifestare a revoluţiei române de la 1848 s-a desfăşurat la o casă parohială greco-catolică din Cluj-Mănăştur. Tinerii revoluţionari ardeleni influenţaţi de izbucnirea revoluţiei din Paris şi Viena s-au mobilizat înaintea colegilor lor din Moldova şi Muntenia. Întrunirea acestor tineri revoluţionari ardeleni a creionat platforma ideologică a revoluţiei române de la 1848. Din păcate pentru memoria şi lupta lor autorităţile locale au făcut destul de puţin. Anul acesta, municipalitatea locală a organizat un ceremonial religios şi istoric de omagiere a luptei acestor tineri pentru democraţie şi libertate în Europa, la casa parohială din cartierul Mănăştur, care aparţine acum de parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.587 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5