Prinos cuvântului la 31 August – Ziua Limbii Române

STelu Pop

                                                  Prinos cuvântului
                                 la 31 August – Ziua Limbii Române                                                

mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers, 
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanţă de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător –
(mormanul de materie destinat purificării prin  putrefacţie). 

mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers,
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers.

mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost sufletului meu- în cuvânt,

vers,
lacrimă,
Univers.

… un univers în care
cuvintele ce  se preling din ochi,
din suflet,
din trupul dezgolit,
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi,
cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput,
cuvântul de sfârșit)    
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii, 
și-mi defineam durerea, durerea ascunsă printre semne mii-

în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte care s-au spus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute…

de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul  iubirilor trecute,
iubirilor tăcute și nerostite…

te caut cu neputință printre cuvinte.

                                      Toamna ce-mi picură din buze

aici mi-am regăsit sălășluirea
într-un binecuvântat cuvânt
scrijelit în colțuroasa piatră-mormânt

aici zac eu
în teama nedefinită ce mă țintuiește-n umbre-
povestindu-mi iubirile trecute ce le-am uitat pe buze

atârn voința de-a trăi în mormanul de necuvinte
și rând pe rând plâng
plâng din mine tăcutele frunze –
iubirile trecute ce le-am uitat pe buze

aici zac eu
impetuos portret cu aură de suflet dezgolit
de patimi desfrunzit

lipesc din noianul de frunze câte-o toamnă
o toamnă ce-o simt cum picură din buze.
STelu Pop