Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Romulus Ungureanu – poetul ce scrie, ce scrie… chiar ce scrie?

    Romulus Ungureanu – poetul ce scrie, ce scrie… chiar ce scrie?

    • Ioan Rotundu
      15 January 2023, 23:05
      Sursa primară: Jurnlul de Botoșani și Dorohoi
      ___

    Vineri, 13 ianuarie a.c., ora 13.00 poetul Romulus Ungureanu a lansat la sala de festivităţi a Editurii „Agata” Botoşani cel de-al 14-lea volum al său de poezie intitulat „La braţ cu al 13-lea ghinion”. Dacă ar fi citit măcar una din poeziile publicate, preşedintele Iohannis ar fi rostit: „Curat ghinion!”, lăsându-ne pe noi să stabilit cui aparţine „ghinionul”.
    Dar, până să vă introduc în atmosfera poetică a acestui ultim volum, să vă fac cunoştinţă cu autorul, adică cu poetul, că aşa este definit în dicţionarul bibliografic „Scriitori şi publicişti botoşăneni” de către autoarea Silvia Lazarovici. Născut la Botoşani în anul 1969, Ungureanu a absolvit un liceu industrial şi apoi a fost luat militar la artilerie, dar a fost şi hei-rupist la lucrările de la Metroul Bucureşti.
    Întors din armată a lucrat pe la fosta Fabrică de Confecţii „Rapsodia” iar începând cu anul 1994 a lucrat prin Turcia, Israel, Spania, Cipru şi Grecia. La Poliţia Comunitară,, acum Locală, unde trudeşte şi astăzi s-a angajat începând cu anul 2007.
    Debutul în poezie şi l-a făcut târziu, la vârsta de 49 de ani, adică în anul 2018, dar debutează prolific şi de neoprit. În anul 2018 publică 3 volume, în 2019 alte 2, ca în 2020 să publice 3, se rezumă în 2021 la 2 şi să crească din nou în 2022 la 4.
    Acest ultim volum,. al 14-lea, a fost scris în intervalul 8-07 – 30.11.2022, adică în 4 luni a scris 40 de poezii. O medie de aproape 10 poezii pe lună, de te întrebi când o fi avut timp bietul poet să mănânce, să doarmă, să fie tată şi mai ales să-şi facă datoria de poliţist local? În ziua de 21 august scrie 2 poezii: Pârtie şi Timpuri pierdute.
    (…)
    Lectura: https://www.jurnalulbtd.ro/articol-Romulus-Ungureanu–poetul-ce-scrie.-ce-scrie-chiar-ce-scrie-6-4717.html
    (…)
    Dar apreciez sinceritatea debordantă a poetului când în poezia intitulată criptat „RE.FARMĂ” s-a autodefinit:
    „Astăzi crucea iar ne-apasă
    Pentru-l cărţii mers desculţ
    Incultura-i cea mai grasă
    Învăţarea-i cap de struţ”

    Cât de multă este starea
    Când în cărţi nu-i interes
    Vin reformele ca marea
    Orizont ascuns sub preş”

    Nu pot să nu mai reproduc o strofă din arta cu care poetul ne fericeşte în aceeaşi poezie:
    „Să privim spre animale
    Puii cui îi sunt supuşi
    Lupului ce dă târcoale
    Iezilor din şcoala fără uşi”

    În poezia „CHEMAREA” finalu-i apoteotic, înălţător de îndoliat încât m-am întrebat la ce dracu’ îmi mai ajută cunoştinţele de logică învăţate în şcoală? Răspunsul l-am găsit tot eu: Nu căuta logică în poezia lui Ungureanu că a pitit-o atât de bine că n-ai cum s-o mai găseşti:
    „Doar dumitriţele-nfloresc
    În pragul timpului de iarnă
    Şi oameni încă mai iubesc
    Când, doar, cimitiru-i cheamă”

    Uitasem de Bacovia şi ale lui „Flori de plumb” dar mi-a adus aminte poetul Ungureanu. Am mai descoperit prin poeziile lui şi alţi poeţi clasici pe care i-a adus în actualitate, aluzii vagi la adresa politicienilor să-şi înregistreze dreptul de proprietate asupra plagiatului, dacă nu vor să-l împartă cu poeţii.
    Să mai ilustrez cu o strofă şi din poezia „TRISTEŢEA TA”, mai ales că m-am lecuit de a mai căuta în poezia lui Ungureanu profunzimea ideatică, coerenţa şi legătura logică în cele exprimate:
    „Alungă vremea, mult amară
    Prin norii toţi ce te-au umbrit
    Adună-ţi karma din cămară
    O nouă clipă astăzi ,te-a iubit”

    Uitasem de Coşbuc, deşi ştiu şi acum pe dinafară poezia „Cetatea Neamţului”, dar mi-a amintit Ungureanu de el prin poezia „SE SCHIMBĂ VREMEA”. Iată dovada că „Iarna pe uliţă” rămâne mereu în mintea absolvenţilor de gimnaziu:
    „A căzut de ieri o frunză
    Vântul fuge-abia trezit
    Soarele la toţi se scuză
    Pentru tot ce-a rumenit”

    Totuşi, am găsit la poetul Romulus Ungureanu şi o metaforă ce trebuie ţinută minte: titlul cărţii„La braţ cu al 13-lea ghinion”. Inspirat titlu!



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5