Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Şapte autori balcanici, laureaţi ai Premiul European pentru Literatură (EUPL), ediţia 2021

    Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr. 8 (152), August 2021
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE


    Şapte autori balcanici, laureaţi ai Premiul European pentru Literatură (EUPL), ediţia 2021

    Primit pentru publicare: 17 Aug. 2021
    Autor: Maria DOBRESCU, jurnalist cultural, membră a UZPR
    Publicat: 18 Aug. 2021
    © Maria Dobrescu, © Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


     

    Şapte autori balcanici, laureaţi ai Premiul European pentru Literatură (EUPL), ediţia 2021

    Şapte autori din Europa de Est s-au situat printre laureaţii Premiului European pentru Literatură, ediţia din 2021. Deschis pentru cele 41 de ţări care s-au înscris în Subprogramul Cultura din Programul Europa Creativă, concursul își propune să promoveze traducerea și circulația creaţiilor literare în regiune. Pentru a se califica în competiţie, scriitorii trebuie să fie artiști publicaţi, cu două sau patru opere de ficțiune aflate pe piaţa editorială. Ţările din care pot proveni autorii sunt: ţările UE, cu condiţia semnării unor acorduri iniţiale de participare la Programul Europa Creativă, țările candidate și potențial candidate la UE, ţările din Spaţiul Economic European, Elveția și țările care fac obiectul Politicii Europene de Vecinătate. Până în prezent, ţările din afara UE care au semnat astfel de acorduri eligibile sunt: Islanda, Norvegia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Ucraina, Moldova, Georgia și Tunisia. 

     Cărțile câștigătoare includ romanul suprarealist Flama (Calamity) al albanezului Enkel Demi (pseudonim Tom Kuka), pe care juriul l-a apreciat pentru că a investigat „din punct de vedere antropologic cetățeanul albanez de astăzi”. În schimb, premiatul armean Aram Pachyan a candidat cu P / F, romanul  experimental, fragmentar, cu inserţii caracteristice budismului zen. Vechiul și noul Erevan, râul Getar, tramvaiul dispărut și omul „singuratic”, care încearcă să se regăsească în orașul amintirilor sale ce se estompează tot mai mult, se întâlnesc în această carte. Fragmentele romanului sunt interconectate, dar succesiunea lor nu este importantă, este total aleatorie. P / F este un roman cu o nouă abordare a vieții și a găsirii răspunsurilor la multe dintre întrebările fiecăruia dintre noi.

    Lucrarea câștigătoare a autoarei Sloveniei, Anja Mugerli, Čebelja Družina (Familia albinelor), este alcătuită din șapte povești legate între ele prin prezentarea  ritualurilor şi obiceiurilor vechi, tipice culturii slovene, care au fost transpuse 

    într-un timp modern, dobândind semnificaţii şi expresii noi, în viaţa unei familii. 

    Absolvo Te al autorului bulgar Georgi Bardarov este o pledoarie umanistă pentru empatie, iertare și acceptare, pentru a contracara „separarea socială și etnică, diviziunile religioase și politice, escaladarea naționalismului și a ideologiilor extreme”. Printre ceilalți câștigători se numără cartea scrisă în stilul umorului  negru, Deathmaiden, a autoarei cehe Lucie Faulerová, melancolicul Upe (Râul) de Laura Vinogradova din Letonia și Zamalek , ce prezintă un istoric cercetător, stabilit la Cairo, a scriitorului sârb Dejan Tiago Stanković.

    “La vie de l’esprit en Europe centrale et orientale, depuis 1945”

    Credinţa acestor publicişti care au participat la Programul Europa Creativă este aceea că, prin finanţarea traducerilor, literaturile ţărilor din regiunea balcanică vor putea fi cunoscute şi popularizate. Ceea ce înseamnă o reparare şi o restituire a unor culturi enclavizate, cenzurate şi controlate de aparatul opresiv de stat, timp de multe decenii. Regimurile comuniste au interzis deschiderea către lumea liberă a creaţiilor artiştilor, a cunoaşterii operelelor acestora, aducând astfel mari prejudicii morale şi spirituale culturilor naţionale din Peninsula Balcanică. Din această cauză istoria universală a consemnat şi consfinţit o Literatură a autorilor din exil, refugiaţi în alte ţări şi culturi, şi o Literatură memorialistică a scriitorilor din închisorile comuniste. În acest context îi amintim pe românii Emil Cioran, Paul Goma, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, iar dintre martirii închisorilor comuniste pe Constantin Noica, Petre Ţuţea, Nicolae Steinhardt ş.a. 

    Dar, Europa restaurată după 1989 încearcă să şteargă graniţele impropriu impuse de Cortina de Fier, să recupereze şi integreze în patrimoniul său spiritual pe toţi acei artişti şi literaţi din Est, închişi în capsula socialistă a timpului. Ca urmare, în luna aprilie 2021, a apărut în Franţa volumul enciclopedic de 1000 de pagini, dedicat spiritualităţii Europei Centrale şi de Est, “La vie de l’esprit en Europe centrale et orientale, depuis 1945”, coordonat de prof.univ. Chantal Delsol şi prof.univ. Joanna Nowicki. Este un Dicționar enciplopedic al intelectualilor din cealaltă Europă (de “l’autre Europe”), editat în limba franceză și elaborat de specialiști, cercetători, profesori, critici și scriitori din toate țările ariei geografice europene central-orientale (Bulgaria, Polonia, Albania, Ungaria, Moldova, Cehoslovacia, Germania de Est (RDG), URSS, România, Ucraina, Slovenia, Estonia, Lituania, Belarus, Balcanii Occidentali, Vatican) ce şi-a propus să dezvăluie un continent necunoscut,  unde există un corpus de valori uitate şi necunoscute ale culturii contemporane.  Printre gânditorii, scriitori perezentaţi în enciclopedie se află Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Monica Lovinescu, Dumitru Țepeneag, Adrian Marino, Eugen Simion, Ion D. Sîrbu, Tristan Tzara, Alexandru Paleologu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Matei Vișniec, Gheorghe Vlăduțescu, Tudor Vianu, George Uscătescu, Basarab Nicolescu, Virgil Nemoianu, Mihai Șora, Nicolae Steinhardt, Norman Manea, Solomon Marcus, Constantin Noica, Stefan Odobleja, Vintilă Horia, Stefan Lupașcu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Lucian Blaga, Mircea Florian, Paul Celan, George Călinescu, Emil Cioran,  Ioan Petru Culianu, Neagu Djuvara, Anton Dumitriu, Tudor Arghezi și alții. 

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5