n. 20 iul. 1866, Comândăreşti (azi Rediu), jud. Botoşani – m. 12 iul. 1931, Constanţa

Publicist, poet. A absolvit şcoala primară la Sălişte şi Hârlău, liceul la Iaşi, unde îşi începe şi studiile de drept.

Debut în Albina Botoşanilor (sub pseud., 1881); colaborări la: Adevărul, Convorbiri literare, Evenimentul, Evenimentul literar, Familia, Literatură şi artă română, Literatură şi ştiinţă, Lumea ilustrată, Munca, Neamul Românesc, Revista literară, România liberă.Număr literar (1884), Vieaţa, Revista literară, Lumea ilustrată, Munca, semnând şi cu pseudonoim.

Redactor-şef la la ziarul ieşean Liberalul (1884-1888), redactor şi proprietar la Drapelul (Iaşi, 1888-1892), în cadrul căruia îşi continuă polemicile literare începute la Liberalul, prim-redactor la Adevărul (Bucureşti, 1892-1893).

Pleacă la Bruxelles unde îşi termină studiile, obţinându-şi mai târziu şi doctoratul în drept (1897). În 1897 este, pentru scurt timp, ajutor de judecător la Curtea de Argeş. Practică avocatura la Constanţa, ajungând deputat şi primar al oraşului şi unul din principalii animatori ai vieţii culturale dobrogene.

Conduce publicaţiile: Drepturile Dobrogei (1902), Farul (1903-1904), publică în revista Ovidiu, condusă de Petru Vulcan (1905), în Analele Dobrogei, revistă a Societăţii culturale dobrogene (fondată de acesta în 1898) şi în Dobrogea jună (1928).

A folosit diferite pseudonime: Chisoi, Ghib, Inero, Mărgineanul, Meşterul Manole, Morna, Nichifor Norma, Doctor Romanus, Rozmarin.

OPERA: În contra direcţiunii literare de la „Contemporanul” (Iaşi: Tip. H. Goldner, 1887), Un răspuns domnului Ioan Gherea (Iaşi: Tip. Dimitrie Gheorghiu, 1889), Poezii (Bucureşti: Editura Librăriei Carol Müller, 1894; ed. a 2-a, Bucureşti: Editura Librăriei Carol Müller, 1895), Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea (1920).

Traduceri: Ch.-H. Millevoye – Căderea frunzelor (Familia, nr. 44, 1883), P.-J. Beranger – Rândunelele (Familia, nr. 52, 1883), A. Chenier – Deşertăciune (Familia, nr. 7, 1884), Fr. Copee – Trei paseri (Familia, nr. 9, 1884), P. Corneille – Cinna (Familia, nr. 49-53, 1884), S. Prudhomme – Ochii (Vieaţa, nr. 16, 1893), Ed. Grenier – Infinitul (Vieaţa, nr. 34, 1893) şi în vol. de Poezii (Bucureşti: Editura Librăriei Carol Müller, 1895).

REFERINŢE:

IORGA,N. Oameni cari au fost, vol. 3. – Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1936; DOBROGEANU-GHEREA,C. Studii critice, vol. 1. – Bucureşti: E.S.P.L.A., 1957; VITNER,I. Literatura în publicaţiile socialiste şi muncitoreşti (1880-1900). – Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1966; CĂLINESCU,C. Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească. – Constanţa: [Biblioteca Municipală Constanţa],1969, BUCUR,M. Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. – Bucureşti: Minerva, 1973; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; CREŢU,S. ROMAN, Ioan N. în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; CREŢU,S. ROMAN, Ioan N. în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 5: P-R. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2006.
*
MORDAX [I. Nădejde] „Cinna” tradus în versuri de d-l I.N. Roman, Contemporanul, nr. 20-21, 1885; JUVENAL [N.D. Xenopol] În contra direcţiunii literare de la „Contemporanul”, Lumina pentru toţi, nr. 6, 1887; L. „Poeziile” lui I.N. Roman, Tribuna, nr. 264, 1894; MAIORESCU,T. „Poezii” de I.N. Roman, Convorbiri literare, nr. 5, 1895; „Poezii” de I.N. Roman, Ţara, nr. 2, 1895; VULCAN,P. I.N. Roman, Ovidiu, nr. 11-12, 1905; LĂZĂREANU,B. Din literatura antimonarhică…, Studii. Revistă de istorie, II, 1949; PUIU,E. Ioan N. Roman, Tomis, nr. 11, 1967; FLOREA,R. Ioan N. Roman – un poet dobrogean influenţat de mişcarea socialistă, Tomis, nr. 1, 1977; BEJENARU,I. Ioan N. Roman, Caiete botoşănene, nr. 1, 1986 (Ateneu)