n. 14 sept. 1856, Botoşani – m. 11 iun. 1946, Bucureşti

Prozatoare, publicistă, traducătoare, autoare dramatică. A absolvit clasele primare şi liceale la Pensionatul Glowaska din Botoşani. În 1876 se stabileşte în Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul. Debut publicistic în Femeia Română cu art. Chestiunea femeilor (Bucureşti, 1879). Devine lider al mişcării de emancipare a femeilor şi susţinătoare a mişcării socialiste. Conferenţiază la clubul muncitorilor din Bucureşti şi în ţară (şi la Botoşani). Din 2 mai 1894 conduce Evenimentul literar (Iaşi, 1893).

Debut literar în Contemporanul cu schiţa Două mame (1885); desfăşoară o bogată activitate publicistică, semnând articole în numeroase periodice din presa vremii: Adevărul, Adevărul literar, Albina, Almanahul social-democrat, Arta, Besarabia, Botoşanii, Calendarul poporului, Calendarul pozitivist, Comoara Tinerimii, Contemporanul, Cuvânt moldovenesc (Chişinău), Democraţia socială, Dimineaţa, Drepturile omului, Familia, Gazeta Bucovinei (Cernăuţi), Gazeta săteanului, Literatură şi ştiinţă, Lumea nouă, Lumea nouă ştiinţifică şi literară, Lumina ilustrată, Luminatorul, Moldova, Moldovanul (Chişinău), Munca, Muncitorul, Noua revistă română, Pagini literare, Revista democraţiei române, Revista noastră, Revoluţia socială, Rodica, Universul, Viaţa nouă (Cernăuţi), Viaţa Românească, Voinţa naţională ş.a.

Figurează în antologiile: Conceptul de realism în literatura română: idei şi atitudini literare (Bucureşti: Editura Eminescu, 1974), Emanciparea femeii române, vol.1: 1815-1918/ Şt. Mihăilescu (Bucureşti: Editura Ecumenica, 2001), Din istoria feminismului românesc, vol. 1/Şt. Mihăilescu (Iaşi: Polirom, 2002).

OPERA: O iubire la ţară (dramă; Iaşi: Tip. D. Gheorghiu, 1888), Nuvele (Iaşi: Editura Librăriei Fraţii Şaraga, [1893]), Din chinurile vieţii. Fiecare la rândul său (nuvele; Craiova: Instit. de Editură Ralian şi Ignat Samitca,1895), O iubire la ţară (dramă în trei acte şi trei tablouri; Iaşi: Tip. D.G. Gheorghiu, 1895), Fără noroc (piesă în trei acte şi un tablou; Bucureşti: Tip. Lumea nouă, 1898), Ghica-Vodă, Domnul Moldovei (piesă istorică; Bucureşti: Tip. Gazeta Săteanului, 1899), Vae victis/Vai de cei învinşi (piesă în trei acte şi un tablou; Bucureşti: Tip. Gazetei săteanului, 1902 – pe cop. 1903), Patimi (roman din viaţa românească; Bucureşti: Editura Librăriei C. Sfetea, 1903 – pe cop. 1904) – Premiul I la concursul organizat de ziarul Universul, Robia banului (roman; Bucureşti: Editura Biroului Universal „Athanasie I. Niţeanu”, 1906; Bucureşti: Editura Librăriei C. Sfetea, 1906), Părinţi şi copii (roman; Bucureşti: Editura Biroului Universal „Athanasie I. Niţeanu”, 1907), Din lume, pentru lume (povestiri din popor; Bucureşti: Editura Biroului Universal „Athanasie I. Niţeanu”, 1909), Irimel. Întâmplările unui tânăr român în Moldova, Rusia şi Japonia (Iaşi: Viaţa Românească, [1919]), Din chinurile vieţii (nuvele; Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1968), Scrieri (Iaşi: Junimea, 1978).

Tragedia Obrenovicilor – roman nepublicat în volum, a apărut în ziarul Universul, 1903.

Traduceri: H. Sienkiewicz – Viaţa la sate. Schiţe cu cărbune (Natură şi viaţă) (Bucureşti, 1908), Fără credinţă (Bucureşti, 1908), Prin foc şi sabie (3 vol., Bucureşti, 1909-1910); J. Verne – Minunile şi grozăviile Indiei (Bucureşti, 1908), A. Theuriet – Prăvălia „La doi crapi”(Bucureşti, 1909), C. Flammarion – Visuri înstelate (Bucureşti, 1909), L. Fulda – Prostul (Bucureşti, 1910), P. Merimée – Don Juan (Bucureşti, 1911), M. Gorki – Omorul (Bucureşti, 1912), L. Andreev – Prăpastie (Bucureşti, 1912), M. Serao – Visul unei nopţi de dragoste (Bucureşti, 1915), Idila paiaţei. Ciccotto (Bucureşti, f.a.), E. De Amicis – Cuore (Bucureşti, 1916, 1942, 1943, 1992), C. Flammarion – Visuri înstelate (Bucureşti, 1919), M. Serao – Iubire pierdută (Bucureşti, 1921), K. May – Saiwa-Tjalem (Bucureşti, 1926.).

REFERINŢE:

 SADOVEANU-EVAN,I. Impresii literare. – Bucureşti: Minerva, 1908; ANGHEL,D. Fantome. – Bucureşti: Minerva, 1911; DAFIN,I. Figuri ieşene, vol. 1-4. – Iaşi: Viaţa Românească, 1927; LEON,N. Note şi amintiri. – Bucureşti: Cartea Românească, 1933; IORGA,N. Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. 1. – Bucureşti: Adevărul, 1934; BRATU,S. Contemporanul şi vremea lui. – Bucureşti: E.S.P.L.A., 1959; PRESA muncitorească şi socialistă din România, vol. 1, part. 1. – Bucureşti: Editura Politică, 1964; VITNER,I. Literatura în publicaţiile socialiste şi muncitoreşti (1880-1900). – Bucureşti: Editura pentru literatură, 1966; IORGA,N. Pagini de tinereţe, vol. 1. – Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1968; CIOPRAGA,C. Literatura română între 1900 şi 1918. – Iaşi: Junimea, 1970; MAFTEI,I. Personalităţi ieşene, vol. 1. – Iaşi: C.C.E.S., 1972; VIŞINESCU,V. Sofia Nădejde. – Bucureşti: Editura Politică, 1972; HANŢĂ,AL. SOFIA NĂDEJDE în Istoria literaturii române, vol. 3. – Bucureşti: Editura Academiei R.S.România, 1973; MÎNDRA,V Clasicism şi romantism în dramaturgia românească (1816-1918). – Bucureşti: Minerva, 1973; ORNEA,Z. Curentul cultural de la „Contemporanul”. – Bucureşti: Minerva, 1977; ILIESCU,A. Proza realistă în secolul al XIX-lea. – Bucureşti: Minerva, 1978; PIRU,AL. Istoria literaturii române de la început până azi. – Bucureşti: Univers, 1981; MÎNDRA,V. Istoria literaturii dramatice româneşti, vol. 1. – Bucureşti: Minerva,1985; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Modova, 1994; ROTARU,I. O istorie a literaturii române, vol. 3. – Galaţi: Porto-Franco, 1996; PROTASE,M. NĂDEJDE Sofia în Dicţionarul scriitorilor români, vol. 3: M-Q. – Bucureşti: Albatros, 2001; DRĂGOI,G. NĂDEJDE, Sofia în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2002; CIUPALĂ,A. Femeia version Societatea românească a secolului al XIX-lea: Între public şi privat. – Bucureşti: Meridiane, 2003; ZAHARIA-FILIPAŞ,E. Studii de literatură feminină. – Bucureşti: Paideia, 2004; AVRAM,A. Femei celebre din România, vol. 2. – Bucureşti: Alfa, 2005; DRĂGOI,G. NĂDEJDE, Sofia în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 4: L-O. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M-Z. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; MARCU,G. (coord.) Dicţionarul personalităţilor feminine din România. – Bucureşti: Meronia, 2009; BURŢA-CERNAT,B. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică. – Bucureşti: Cartea Românească, 2011.
*
EVOLCEANU,D. „Fiecare la rândul său”, Convorbiri literare, nr. 6, 1895; ŞR.,C. [C. Stere] „Robia banului”, Viaţa Românească, nr. 3,7, 1906; I.S. [I. Sadoveanu] „Părinţi şi copii”, Viaţa Românească, nr. 7, 1907; BOTEZ,V. Literatura pentru emanciparea femeii la „Contemporanul”: Sofia Nădejde, Studii şi cercetări ştiinţifice – filozofice, Iaşi, 8, fasc. 2, 1957; CĂLINESCU,G. Material docunentar (Sofia Nădejde), Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, X, nr. 2, 1961; BELDICEANU,V. Amintiri despre Sofia Nădejde, Femeia, nr. 9, 1966; ILINCIOIU,I. Sofia Nădejde, Munca, nr. 5861, 1966; MOLDOVEANU,S. Sofia Nădejde – militantă de frunte a mişcării muncitoreşti, Scînteia, nr. 7101, 1966; ROMAN,I. Sofia Nădejde, Contemporanul, nr. 26, 1966; CONSTANTINESCU,O. O militantă socialistă de seamă: Sofia Nădejde, Astra, nr. 2, 1969; FELEA,I. Familia Nădejde, Magazin istoric, nr. 10, 1969; MUNTEANU,I. Sofia Nădejde, România literară, nr. 24, 1976; FRÂNCU,V. Un roman mai puţin cunoscut al Sofiei Nădejde…, Revista de istorie şi teorie literară, nr. 3, 1978; VIŞINESCU,V. Sofia Nădejde, Convorbiri literare, nr. 3, 1978; MUNTEANU,I. Sofia Nădejde, Contemporanul, nr. 20, 1983; BEJENARU,I. Sofia Nădejde, Caiete botoşănene, nr. 6, 1985 (Ateneu); ZAHARIA-FILIPAŞ,E. Primul nostru roman feminin, România literară, nr. 48, 2002; DĂNILĂ,L. Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Sofia Nădejde şi Elena Văcărescu – militante ale feminismului românesc interbelic, Mişcarea literară, nr. 1-2, 2010.