Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Scriitori botoșăneni. Ludovic DAUȘ (Alfred Ludwig Daus)

Foto și text preluate din vol. ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, Editura Agata, 2013 (www.afata.ro)

Daus, LudovicDAUŞ, LUDOVIC (Alfred Ludwig Daus)

n. 19 sept. 1873, Botoşani – m. 17 nov. 1953, Bucureşti

Poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist. A absolvit şcoala primară la Botoşani, studiile liceale la Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, la Fălticeni şi la Liceul „Sf. Gheorghe” din Bucureşti (prom. 1892), Facultatea Juridică din Bucureşti (prom. 1897).

A practicat avocatura, având şi o bogată activitate pe plan social, politic şi cultural: jurist la Direcţia Generală a islazurilor comunale, deputat, senator, director al Imprimeriei Statului, director fondator al Teatrului Naţional din Chişinău (1918), preşedinte al Ateneului Român, subdirector general al Societăţii Române de Radiodifuziune (1937). A făcut parte din primul Comitet de conducere al Societăţii Scriitorilor Români (secretar, 1908), membru al Societăţii Autorilor Dramatici Români (1940), membru al Uniunii Scriitorilor Români. Redactor la publicaţiile: Doina (1894, 1897), Curierul român (1898) şi Ilustraţiunea (1903).

Debut cu poezii în 1892 în revista Doina; colaborări cu versuri, proză, lucrări dramatice şi traduceri la: Adevărul literar şi artistic, Biblioteca modernă, Capitala, Cronica, Curierul român, Dacia viitoare, Dreptatea, Epoca, Familia, Flacăra, Floare Albastră, Gazeta ilustrată, Generaţia nouă, Ilustraţiunea română, Jurnalul literar, Literatorul, Literatura şi arta română, Literatură şi ştiinţă, Luceafărul, Lumea ilustrată, Minerva, Răsăritul, Reporter, Revista Fundaţiilor Regale, Revista literară, Revista literară şi politică, Revista nouă, România literară, România literară şi ştiinţifică, Sburătorul, Seara, Ţara, Universul ilustrat, Vatra, Viaţa, Voinţa Craiovei, Vremea, Zeflemeaua ş.a. A mai semnat şi Alina G.

Premiul Societăţii Scriitorilor Români pentru romanul O jumătate de om.

 OPERA: Spre moarte (proză scurtă; Bucureşti: Editura Revistei Literare, 1897), Akmiutis (poem dramatic; Bucureşti, 1898), Străbunii (roman; Bucureşti: Editura Librăriei Socec & Co., 1900), Eglè (poem dramatic; Bucureşti: Institutul de arte grafice „Eminescu”, 1901), Blestemul (tragedie; Bucureşti: Editura Tip. Moderne „Gr. Luis”, 1904; reed. Bucureşti: Editura Librăriei „Leon Alcalay”, 1909), Duşmani ai neamului (roman; Bucureşti: Tip. Ziarului „Cronica”, 1904), Doamna Oltea, mama lui Ştefan cel Mare (poem dram. în versuri; Bucureşti: Minerva, 1906; reed. 1907), Buna cuviinţă (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1908), Iluzii (roman; Bucureşti: Minerva, 1908), Cumpăna (Bucureşti, 1912), Satana (nuvele; Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, [1912]), Arta de a vorbi în societate… (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1913), În zări de foc (poezii; Bucureşti: Atelierele grafice „Anuarul General”, 1915), Valea Albă (poem dram.; Bucureşti, Editura Librăriei Socec, 1919), Drumul sângelui (poezii; Bucureşti: Universala, Alcalay & Co., [1919]), Drăceasca schimbare de piele (roman; Bucureşti: Ancora, S. Benvenisti &Co., [1927]), Vlad Ţepeş (Bucureşti, 1931), Asfinţit de oameni (roman; Bucureşti: Adevărul, [1932]), O jumătate de om (roman; Bucureşti: Adevărul, [1937]) – Premiul Societăţii Scriitorilor Români, Porunca toamnei (nuvele; Bucureşti: Socec, [1942]), Ioana (teatru; Bucureşti: Socec, [1943]; reprez. La Teatrul Naţional din Bucureşti, 1942).

 Traduceri: Fr. Coppée – Greva făurarilor (teatru; Bucureşti, [189-]), Trecătorul (teatru; Bucureşti, 1894), Iacobiţii (teatru; Bucureşti, 1898), Părăsită (teatru; Bucureşti, 1901), J. Swift – Păţaniile lui Gulliver (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1902), Gulliver în ţara piticilor (Bucureşti: Viaţa Românească, 1920), Molière – Bolnavul închipuit (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, [1906]), V. Hugo – Regele petrece (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1907), I. S. Turgheniev – Duelistul (Bucureşti: Editura Librăriei Universala Alcalay,[1908]), G. Flaubert – Doamna Bovary (Bucureşti: Minerva, 1909), Salammbô (Bucureşti: Minerva, [1913]; Bucureşti: Cartea Românească, 1930), E.T.A. Hoffmann – Povestiri fantastice (Bucureşti: Editura Librăriei Universala Alcalay, [1909]), W. Meyer-Förster – Vechiul Heidelberg (Bucureşti: Editura Librăriei Universala Alcalay, [1909]), A. C. Doyle – Spovedania unui medic (Bucureşti: Leon Alcalay, 1909), H. de Balzac – Eugenia Grandet (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, 1909; reed. 1910), Contesa de Ségur – Povestiri cu zâne (Bucureşti: Leon Alcalay, [1911]), W. Shakespeare – Regele Lear (Bucureşti: Editura Librăriei Leon Alcalay, [1911]), Abatele Prévost – Manon Lescaut (Bucureşti: Editura Librăriei Universala, [1915]), P. Benoit – Prizonier în Germania (Bucureşti, [1933]), F. Swinerton – Nocturna (teatru, adapt. după roman; Oradea, 1936).

În periodice au rămas romanele: Dor nebun (1903), Vanghele Zioni Caţaonul (1906) şi Apa de aur (1908).



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5