Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Scriitori botoșăneni. NECULAI V. HODOROABĂ

Foto și text preluate integral din volumul ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, Editura Agata, Botoșani, 2013 (www.agata.ro)

 

HODOROABĂ, NECULAI V.

n.17 febr. (2 martie ?)1888, Hânţeşti, fost jud. Dorohoi (actualmente jud. Suceava) – m. 1941 ?, Iaşi

Preot, profesor, folclorist, publicist. A absolvit şcoala primară în satul natal, Seminarul Teologic „Veniamin Costache” din Iaşi (1902-1910), Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1910-1914) – licenţa la Bucureşti (1915), Seminarul Pedagogic Universitar din Iaşi (prom. 1923).

A funcţionat ca învăţător suplinitor la şcolile din Buda-Iaşi şi Mogoşeşti, (1910-1911), preot la bisericile din satele Buhăceni (1911-1912), Pueşti (1912-1918), Ibăneşti, jud. Botoşani (1918-1922), unde a construit biserica cu hramul „Înălţarea Domnului”. De aici a plecat să slujească la bisericile „Sf. Sava” (1922-1928) şi „Sf. Atanasie şi Chiril” din Iaşi (1928-1929).

A participat la Primul Război Mondial ca preot militar cu gradul de locotenent în Regimentul 69 Infanterie Dorohoi (1916-1917) şi în Brigada a X-a Artilerie (1917-1918), cu gradul de căpitan.

După război a îndeplinit şi funcţii administrative: spiritual la Seminarul „Veniamin Costache” (1925-1928), consilier-referent la Secţia Culturală a Consiliului Eparhial de pe lângă Mitropolia Iaşi (1928-1929), consilier eparhial şi membru în Consiliul Eparhial, secţia economică, de pe lângă Mitropolia Iaşi (1923-1938). A funcţionat de asemenea şi în învăţământul ieşean, predând religia la Seminarul „Veniamin Costache”, Liceul de Fete „Oltea Doamna” (1924-1925), gimnaziile „Alexandru cel Bun” şi „Ştefan cel Mare” (1926-1930) şi Liceul C. Negruzzi” (1930-1931).

Activitate publicistică prolifică, numeroase articole cu un conţinut variat apărând în calendare, reviste şi ziare din Iaşi şi din ţară: Almanahul cooperativ, Biserica Ortodoxă Română, Calendarul revistei „Ion Creangă”, Calendarul sătenilor, Calendarul Universului, Crai nou, Cultura poporului, Ghiluşul, Lumea, Mitropolia Moldovei, Neamul Românesc, Neamul Românesc pentru popor,Opinia, Poporul românesc, Solia, Solia Moldovei, Straja, Şezătoarea, Tudor Pamfile, Unirea, Universul,Vestitorul satelor ş.a.

OPERA: Învăţături şi sfaturi (Iaşi, 1915), Luxul la sate (Iaşi, 1915), Războiul în Bucovina şi Galiţia (Iaşi, 1915), Preoţimea şi armata (Iaşi, 1916), Învăţăminte din război (Iaşi, 1919), Un îndemn pentru reclădirea unei biserici şi construcţia unei case parohiale (Iaşi, 1919), Cuvânt către ostaşi (Iaşi, 1921), Bolşevismul în lumea satelor (Iaşi, 1922), Cântece ostăşeşti culese de pe front (Iaşi, 1922), Din războiul de reîntregire (note şi impresii din campania 1916-1918; Iaşi, 1923) – Premiul Academiei Române şi al Societăţii Scriitorilor Români, În lupta cu adventiştii (Iaşi, 1925), În slujba steagului (Iaşi, 1925), Din umbra satelor (Iaşi, 1926), George Enescu (Iaşi, 1926), Imnuri (Iaşi, 1926), Cazanul cu rachiu (piesă în trei acte; Iaşi, 1928), O vizită la Mănăstirile Neamţu şi Secu (Iaşi, 1928), Despre păcatul furtului (1929), Îndemnuri pastorale (Iaşi, 1930), Istoria sfântă a Vechiului şi Noului Testament (Iaşi, 1931), Parabolele şi învăţăturile Domnului nostru Iisus Hristos (Iaşi, 1931), Pocăinţa unui ocnaş (Iaşi, 1931), Monografia parohiei Sf. Atanasie şi Kiril din Iaşi cu biserica filială „Vulpe”  (Iaşi, 1934), Istoria Bisericii Române (Iaşi, 1935), Dogmele Bisericii Creştine (Iaşi, 1937), Morala creştină (Iaşi, 1937), Apologetica (Iaşi, 1938), Autobiografie (Iaşi, 1939) ; cinci volume de poveşti apărute în colecţia „Basmele românilor”: Ciocârtici, finul lui Dumnezeu (Bucureşti: Editura românească G. Iliescu, s.a.), Fata de împărat fără noroc (Bucureşti: Editura românească G. Iliescu, s.a.), Murăraş şi Zâna Zorilor (Bucureşti: Editura românească G. Iliescu, s.a.), Povestea proştilor (Bucureşti: Editura românească G. Iliescu, s.a.), Răpirea fetei de împărat (Bucureşti: Editura românească G. Iliescu, s.a.).

REFERINŢE:

DATCU,I. Dicţionarul folcloriştilor. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979; ŞTREMPEL,G. (coord. gen.) Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. 2: (D–K). – Bucureşti: Editura Academiei R.S. România, 1986; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; DATCU,I. Dicţionarul etnologilor români, vol. 1. – Botoşani: Saeculum I.O., 1998; PĂCURARIU,M. Dicţionarul teologilor români. – Ed. a 2-a, rev. şi ad. – Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002; SATCO,E. Enciclopedia Bucovinei, vol. 1. – Iaşi: Princeps Edit, 2004; VITCU,O. Cupa de venin. – Botoşani: Quadrat, 2005; *** Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti. – Bucureşti: Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 2010.

*

FURTUNĂ,D. „Fata de împărat fără noroc”, Tudor Pamfile, nr. 1-2-3, 1924.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.570 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5