Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Un preot de odinioară

     

    Preotul Nicolae Costinescu s-a născut la 17 martie 1859, în târgul Ştefăneşti, plasa Jijia, judeţul Botoşani. Părinţii săi au fost Sultana, fiica preotului Constantin Popovici din satul Bobuleşti, acelaşi judeţ, şi Costache Costinescu (originar din Ardeal, numele iniţial de familie fiind Costin), vătaf boieresc pe moşia lui Neculai Mavrocordat din Ştefăneşti.

    A urmat şcoala primară în satul natal, apoi în satul Crăciuneni, comuna Todireni, judeţul Botoşani, unde tatăl său s-a mutat cu familia, devenind vătaf pe moşia boierului Constantin Timuş. A învăţat în particular în casa preotului local, alături de copiii acestuia şi de cei ai boierului, până la înfiinţarea, în anul 1868, a şcolii de stat din comuna botoșăneană Şătrăreni, pe care a început-o în acelaşi an şi a terminat-o în anul 1872, după care s-a angajat contabil la proprietarul moşiei. În anul 1878, s-a înscris în clasa a IV-a a Şcolii Primare din Iaşi a institutorului Toma Săvescu, iar în toamna anului 1878 a fost admis la Seminarul Teologic Veniamin Costachi din acelaşi oraş, fiind bursier din clasa a II-a până la absolvire, în anul 1882.

    În luna noiembrie a aceluiaşi an, s-a căsătorit cu Iulita, în vârstă de 15 ani, fiica cea mare a preotului Gheorghe Bart din satul Ripiceni, judeţul Botoşani. Vor avea 14 copii, toţi terminând diferite şcoli şi devenind oameni de nădejde.

    În acea perioadă, preoţii nu erau plătiţi de stat, ci de enoriaşii din localităţile în care slujeau. În anul 1883, Nicolae Costinescu a încheiat cu locuitorii satului Măşcăteni, judeţul Botoşani, un contract cu angajamente de ambele părţi; în baza acestuia, Mitropolia Iaşi a aprobat hirotonia sa, care a avut loc la 3 aprilie 1883, la Biserica Sfântul Spiridon din Iaşi. În acelaşi an, a venit ca preot paroh în satul Măşcăteni, despre care povestea mai târziu că, la sosirea lui, oamenii erau mai toţi săraci, cu gospodării neorânduite. În anul 1895, a înfiinţat aici prima şcoală de cătun cu trei clase, numită şcoală de zi, în care a suplinit, ca învăţător, până în anul 1901.

    În anul 1897, Mitropolia Iaşi i-a propus să-i ţină locul, ca suplinitor, preotului din parohia vecină Ionăşeni, care era bolnav şi a murit în anul următor. Enoriaşii au cumpărat o casă unde Nicolae Costinescu avea să se mute împreună cu familia sa, care în acel an avea 11 copii. De la 1 iulie 1900, a rămas aici definitiv ca preot paroh, slujind în satele Ionăşeni, Măşcăteni şi, pentru o perioadă, Coştiugeni şi Şoldăneşti din acelaşi judeţ. Încă de la mutare, preotul a înaintat, cu acordul enoriaşilor, un memoriu către Mitropolia Iaşi, prin care a cerut aprobare pentru construirea unei biserici de zid cu bani adunaţi de la săteni şi, în toamna anului 1905, Mitropolia Iaşi a trimis încuviinţare pentru strângerea de ofrande. La 19 iulie 1906, a fost sfinţit locul viitoarei biserici şi a fost pusă piatra de temelie, iar, la 26 iulie 1925, a fost sfinţită biserica, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

    Până în anul 1935, când a ieşit la pensie după 52 de ani de activitate, a fost un exemplu pentru oamenii satelor în care a slujit. Fire vulcanică, voinţă de fier, gândire pozitivă, minte ordonată, gând activ, într-o continuă mişcare, econom, chibzuit şi prevăzător, fără a fi lacom, tenor cu o voce neîntrecută (a înfiinţat şi condus corul pe mai multe voci al bisericii), mereu la dispoziţia sătenilor, nu numai duhovniceşte, ci şi ca sprijin material. A lăsat casa parohială şi cele trei biserici ale satului Ionăşeni în bună stare, curate şi reparate.

    Ulterior, s-a mutat la Iaşi, unde a slujit, fără a fi fost angajat, la capela Spitalului Cantacuzino-Paşcanu, până în anul 1945. A murit în prima zi de Paşti a anului 1949, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din acelaşi oraş, alături de soţia sa, decedată în luna august 1943.

    Florin Bălănescu



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5