n. 27 mart. 1885, Botoşani – m. 12 apr. 1962, Aiud

Prozator şi memorialist. Studii secundare la Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani (1895-1903), Facultatea de Drept în Germania, cu doctoratul la Universitatea din Rostok (1910). Practică timp de 15 ani avocatura la Botoşani şi Bucureşti. Paralel cu activitatea de la barou, Constantin Gane îşi manifestă prezenţa şi în publicistica vremii, publicând articole, note şi cronici, corespondenţă, însemnări de călătorie, fragmente de roman şi proză cu subiect predominant istoric: Arhiva Românească, Cele trei Crişuri, Convorbiri literare, Curentul, Cuvântul, Epoca, Flacăra, Libertatea, Luceafărul, Politica, Revista Fundaţiilor Regale,Universul literar ş.a.

A ţinut o seamă de conferinţe şi intervenţii radiofonice pe teme culturale, istorice sau literare (1929-1937); în 1934 a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români; în 1937 înfiinţează şi conduce revista Sânzana (Bucureşti, 1937-1938), în cadrul căreia îşi propune să reînvie trecutul istoric şi folcloric al poporului român. Între 1940-1941 funcţionează ca ambasador la Atena; făcând parte din mişcarea legionară a fost arestat şi condamnat în 1949, sfârşindu-şi viaţa în închisoarea de la Aiud.

OPERA: Participant la campania militară din Bulgaria şi la Primul Război Mondial, a descris cu mult talent şi sensibilitate aspecte memorabile de vitejie şi durere: Amintirile unui fost holeric: din însemnările unui voluntar de campanie (Bucureşti: Minerva, 1914; ed. a 2-a, Bucureşti: Flacăra, 1916) – Premiul Academiei Române, Prin viroage şi coclauri: 1916-1917 (memorii; Bucureşti: Cultura Naţională, 1922; reed. 1928); cronicar al unor vremuri apuse, C. Gane dovedeşte o excelentă documentare şi un real talent în reconstituirea atmosferei de epocă, reînviind personaje şi evenimente ale unei istorii zbuciumate: Pe aripa vremii (Bucureşti: Steaua, 1923), Întâmplarea cea mare (Bucureşti: Cartea Românească, 1927; reed. 1929), Trecute vieţi de doamne şi domniţe (vol. 1, Bucureşti: Luceafărul, [s.a.]; Bucureşti: Universul, [1932] (vol. 1), 1935 (vol. 2), 1939 (vol. 3); reed. ed. integr.: Bucureşti: Universul, 1943 (vol. 1+2), 1944 (vol. 3); vol. 1-3, Iaşi: Junimea, 1971-1973; vol. 1-2, Chişinău: Universitas, 1991; vol. 1-2, Bucureşti: Lider; Orizonturi, 1997-1999), Farmece: Viaţa lui Despot Vodă (Bucureşti: Universul, 1933), Acum o sută de ani. Cronica lunară a anului 1834 (Bucureşti, 1935), Acum o sută de ani. Cronica lunară a anului 1935 (Bucureşti, 1935), P.P. Carp şi locul său în istoria politică a ţării (2 vol., Bucureşti: Universul, 1936; ed. a 2-a Bucureşti, 1941; Iaşi: Tipo Moldova, 2010), Domniţa Alexandrina Ghica şi contele d’Antraigues (Bucureşti: Universul, 1937), Dincolo de sbuciumul veacului (nuvele; Bucureşti: Cugetarea, 1939), Boierii şi ciocoii lui Alecsandri (Bucureşti, 1940), Neamurile Mavrodineşti din Ţara Românească şi Moldova şi Monografia familiei Mavrodi vel Hatman (Bucureşti, 1942), Amărâte şi vesele vieţi de jupânese şi cucoane (Bucureşti: Editura Moderna, 1943), Portrete de femei (Bucureşti: Cugetarea, 1943), Rădăcini. Romanul Măcişenilor (Bucureşti: Vatra, 1947), Amărâte şi vesele vieţi de jupânese şi cucoane: boieroaice din Moldova şi Ţara Românească în veacurile XVI – XIX (ed. a 2-a, rev.; Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale „Gheorghe Marin Speteanu”, 2006).

REFERINŢE:

RĂUTU,N. Istoria Liceului „Laurian” din Botoşani: 1859-1909. – Botoşani: Tip. Reînvierea, 1909; CRĂCIUN,V. Confesiuni sonore: o istorie a literaturii române la microfon. – Bucureşti: Cartea Românească, 1980; BEJENARU,I. Cuvânt înainte la C. Gane – „Trecute vieţi de doamne şi domniţe” – Chişinău: Universitas, 1991; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; PREDESCU,L. Enciclopedia României „Cugetarea”. – Bucureşti: Saeculum I. O., 1999; BUZATU,C., GANE, Constantin în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 3: E-K. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; POPA,M. Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 1. – Bucureşti: Semne, 2009.

*

MEHEDINŢI,S. „Amintirile unui fost holeric”, Convorbiri literare, nr. 4, 1914; MEHEDINŢI,S. „Pe aripa vremii”, Convorbiri literare, nr. 9-10, 1923; PETRESCU,C. „Prin viroage şi coclauri” de Const. Gane, Revista vremii, nr. 1, 1923; CONSTANTINESCU,P. „Întâmplarea cea mare”, Sburătorul, nr. 9, 1927; IORGA,N. „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.Raport, Analele Academiei Române, part. adm. şi dezb., 1932-1933; ŞULUŢIU,O. „Farmece”, Axa, nr. 15, 1933; IORGA,N. „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, Revista istorică, nr. 4-6, 1935; ŞULUŢIU,O. „Trecute vieţi de doamne şi domniţe” II, Familia, nr. 4, 1935; BEJENARU,I. Constantin Gane, Caiete botoşănene, nr. 4, 1985 (Ateneu); SFRANGEU,E. Constantin Gane şi rolul Găneştilor în istoria şi cultura română, Pagini bucovinene, nr. 9, 1989 (Convorbiri literare); LUŢIC,M. Ascendenţa lui Nicu şi Constantin Gane – o ipoteză, Dacia literară, nr. 26, 1997; BEJENARU,I. Cu „incorigibilul călător” Constantin Gane, prin Hotinul anului 1926, Luceafărul (Botoşani), nr. 11, 2009; BEJENARU,I. Constantin Gane şi „Dincolo de sbuciumul veacului”, Luceafărul (Botoşani), nr. 5, 2010; BEJENARU,I. Cu C. Gane „Prin viroage şi coclauri 1916-1917”, în primul război mondial, Luceafărul (Botoşani), nr. 7, 2010; GOROVEI,ŞT.S. Dialog epistolar Artur Gorovei – Constantin Gane, Acta Moldaviae Septentrionalis, X, 2011.