Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Văzând trecutul doamnelor și domnițelor prin ochii lui Constantin Gane

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 18 Iun. 2018
Autor: Dorina RODU, redactor șef rev. Luceafărul
Publicat: 19 Iun. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

 

Văzând trecutul doamnelor și domnițelor prin ochii lui Constantin Gane

 

De curând, prin biblioteca Editurii Agata, mi-au atras atenția două volume intitulate Trecute vieți de doamne și domnițe, semnate de Constantin Gane, ediția apărută în anul 1991, îngrijită de Ionel Maftei (Chișinău: Universitas).

Constantin Gane s-a născut pe 27 martie 1885, la Botoșani. A fost prozator și memorialist. Este autorul a multor opere importante, precum: Amintirile unui fost holeric: din însemnările unui voluntar de campanie (București: Minerva, 1914; ed. a 2-a, București: Flacăra, 1916), pentru care a primit Premiul Academiei Române; Prin viroage și coclauri: 1916-1917 (memorii; București: Cultura Națională, 1922; reed. 1928); „cronicar al unor vremuri apuse, C. Gane dovedește o excelentă documentare și un real talent în reconstituirea atmosferei de epocă, reînviind personaje și evenimente ale unei istorii zbuciumare: Pe aripa vremii (București: Steaua, 1923), Întâmplarea cea mare (București: Cartea Românească, 1927; reed. 1929), Trecute vieți de doamne și domnițe (vol. 1, București: Luceafărul, [s.a.]; București: Universul [1932] (vol. 1), 1935 (vol. 2), 1939 (vol. 3); reed. ed. integr.: București: Universul, 1943 (vol. 1+2), 1944 (vol. 3); vol. 1-3, Iași: Junimea, 1971-1973; vol. 1-2, Chișinău: Universitas, 1991; vol. 1-2, București: Lider; Orizonturi, 1997-1999); Farmece: Viața lui Despot Vodă (București: Universul, 1933)”[1]; P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării (2 vol., București: Universul, 1936) etc. În anul 1934 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români, iar din „anul 1937 a înființat și condus revista Sânzana, în cadrul căreia și-a propus să reînvie trecutul istoric și folcloric al poporului român”[2]. După ce a fost arestat și condamnat în anul 1949, în anul 1962, la data de 12 aprilie părăsește lumea aceasta în închisoarea de la Aiud, jud. Alba.

Volumul întâi al operei Trecute vieți de doamne și domnițe (ediția din anul 1991, apărută la Chișinău: Universitas), cuprinde 416 pagini, în care Constantin Gane descrie viețile doamnelor și domnițelor române de la începuturile veacului al XIV-lea până în epoca fanariotă. Prefața acestui volum este scrisă, de nimeni altul decât de Nicolae Iorga, în anul 1933:
„Domnul C. Gane cunoaște perfect baza documentară a icoanelor pe care cu meșteșug literar le înfățișează publicului capabil de a ceti, în acest vârtej de nebunie și de înșelăciune, literatură bună.
Talentul său învie figuri cari nu meritau să fie uitate. Astfel de vieți ca acelea pe care le prezintă sînt de natură să crească încrederea în noi care am putut răbda atâta, rămânând totuși vii și capabili de o creațiune pe care numai nemăsurata ignoranță a conducătorilor a împiedicat-o pînă acum.”[3].

Acest volum debutează cu Lupta pentru catolicism, un capitol în care se redă lupta „ce s-a dat în trecut pentru răspândirea catolicismului în meleagurile noastre, luptă care se coboară în timp mult mult înainte de întemeierea voievodatelor Moldovei și Munteniei”[4] și se încheie cu Doamnele moldovene la sfârșitul veacului al XVII-lea, capitol în care sunt descrise: tragedia Brâncovenilor, doamna Păuna Cantacuzino și fiii ei, familia lui Dimitrie Cantemir și doamna Ana Racoviță. Tot în acest volum întâlnim descrierea și istorisirea vieților doamnelor: Clara a lui Alexandru Basarab, Mușata și nevestele lui Alexandru cel Bun, Ruxanda a lui Bogdan Vodă, Elena a lui Petru Rareș, Ruxanda a lui Lăpușneanul, Elena a lui Matei Basarab, Maria Cantacuzino, Păuna Cantacuzino ș.a.

Cuvântul înainte al acestui volum (ediția din anul 1991), este semnat de regretatul istoric botoșănean Ionel Bejenaru, acesta evidențiindu-i lui Constantin Gane nu doar talentul literar, de cronicar de război, de memorialist, ci și patriotismul, dragostea față de neam și de locurile natale: „Anii tinereții sînt și anii unor dramatice încercări militare – campania din 1913, în urma căreia va scrie Amintirile unui fost holeric (București, Editura Minerva, 1914), războiul întregirii țării (1916-1918), evocat în Prin viroage și coclauri (București, Cultura Națională, 1922), ambele sub culorile Regimentului 37 Infanterie din Botoșani, pe care le va onora întotdeauna exemplar, cu arma și condeiul. Mai ales epopeea 1916-1918, moment de culme a vitejiei și jertfei românești, este totodată, o probă de maxim angajament a scriitorului. <Din grămada de carne strivită, – scrie Constantin Gane, – din boli, din foamete, din sărăcie, din istovire și din lacrimi se desprinde, nebănuită poate, o poezie înălțătoare, poezia durerii omenești, poezia vitejiei, a jertfei, a răbdării și a dragostei de Neam>. Ei bine, dragostea aceasta de Neam l-a urmărit ca o obsesie. […] Născut în Botoșani, <orașul plin de grădini și de soare>, Constantin Gane a evocat deseori locurile natale, oamenii lor, căci <toamnă, ploaie, Botoșanii tot frumoși rămîn>”.[5]

Constantin Gane prin Trecute vieți de doamne și domnițe recreează imaginea istorică, cunoscând foarte bine baza documentară a evenimentelor și a personajelor din acele timpuri, astfel, citind această operă, gustăm aroma cunoașterii istoriei nu doar prin scoaterea în evidență a profilurilor doamnelor și domnițelor acelor vremuri, ci și prin detaliile însemnate și numeroase, cu ajutorul cărora autorul constituie întreaga mireasmă a trecutului poporului nostru din acele timpuri. Parcurgând rândurile acestei opere vaste, ne îmbunătățim orizontul cultural cu istoria unor importante figuri din trecutul neamului nostru și în același timp călătorim spre acel timp îndepărtat prin curțile domnești de altădată, făcând cunoștință cu familiile unor importanți voievozi de atunci. „Desigur, Trecute vieți de Doamne și domnițe rămâne, dintre toate scrierile lui Constantin Gane, cea mai cunoscută, ea acoperind faptic istoria Țării Românești și a Moldovei de la primele domnii la Unirea Principatelor, din 1859. Detaliile, fie ele cît de numeroase, aduse în prim plan de autor, servesc întregul. În fond, istoria unui popor este o întreagă succesiune de fapte și întâmplări, ea nu este dată doar de evenimente mari, centrale. Deci, cu atît mai mult, oportunitatea cărții se relevă”.[6]

Note:
[1] LAZAROVICI, Silvia: Scriitori și publiciști botoșăneni (dicționar biobibliografic, ed. a 3-a, rev. și ad.), GANE, CONSTANTIN, pag. 194;
[2] Ibidem;
[3] IORGA, Nicolae: Prefață  „Trecute vieți de doamne și domnițe”, C. Gane, vol. 1;
[4] GANE, Constantin: Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. I, (ed. din 1991, Chișinău: Universitas), pag. 10;
[5] BEJENARU, Ionel: Cuvînt înainte, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, vol. I (ed. din 1991, Chișinău: Universitas), pag. 6-7;
[6] BEJENARU, Ionel: Cuvînt înainte, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, vol. I (ed. din 1991, Chișinău: Universitas), pag. 7.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5