Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Seara

 Seara

Când seara tăcerea-și revarsă
Privesc amuțit în amurg
Cum înca o noapte se lasă
Și zilele mele se scurg.

Frumoasa-nserare mă-mbie
Cu-n roșu aprins violet
Iar moartea așteaptă să vie
Ce joacă prin umbre balet.

Ce limpede este tăcerea-
Ce vrea să transmită în gând,
Că tâlcu-i cel simplu e vrerea-
Ca eu să ajung în pământ.

Rămâne-o-ntrebare dedusă
De toți cei ce vor a trăi
-Cum Doamne e viața supusă
Doar morții ce-i place-a sorti?

Și cad melancolic pe gânduri
Lipsit de speranțe căci știu
Sfârși-voi pierdut printre rânduri
Adânc,în mormânt,in sicriu.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.605 abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. George Ciprian Balan spune:

    Daca imi este permis pot sa rescriu poezia putin modificata in strofele doi si trei, intrucat aceasata poezie a fost scrisa de mine si imi place mai bine cum suna asa. Va multumesc!

    Seara

    Când seara tăcerea-și revarsă
    Privesc amuțit în amurg
    Cum înca o noapte se lasă
    Și zilele mele se scurg.

    Frumoasa-nserare mă-mbie
    Cu-apusul pictat violet
    Iar moartea așteaptă să vie
    Ce joacă prin umbre balet.

    Ce limpede este tăcerea-
    De parcă-ar transmite în gând,
    Că tâlcu-i cel simplu-ar fi vrerea-
    Ca eu să ajung în pământ.

    Rămâne-o-ntrebare dedusă
    De toți cei ce vor a trăi:
    -Cum Doamne e viața supusă
    Doar morții ce-i place-a sorti?

    Și cad melancolic pe gânduri
    Lipsit de speranțe căci știu
    Sfârși-voi pierdut printre rânduri
    Adânc,în mormânt,in sicriu.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5