Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

SEMNAL EDITORIAL – BOTOŞANA TURISTICĂ

Oprea,I-NPublicat de I.N.Oprea, 11 nov.2013

 

 

 

 

Realizat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu Organismul Intermediar pentru Turism – Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare în Domeniu – proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, mai 2013, în cadrul proiectului „Botoşana –Veche Vatră strămoşească” Albumul-foto Turistic-BOTOŞANA place. Este deosebit mai ales în ce priveşte ilustraţia de o calitate superioară.

Concepută şi pusă în pagină pe hârtie semi-cartonată,  velină către lucioasă, lucrarea are patru capitole, din care desprindem: I. Reprezentarea generală; II. Obiective turistice; III. Meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale; IV. Evenimente, obiceiuri şi tradiţii.

I. Reprezentarea generală  dezvăluie ceea ce ştim, comuna Botoşana este aşezarea cu putere de simbol, care aşteaptă cu drag  pe oricine să-i viziteze cu bucurie obiectivele, obiceiurile şi tradiţiile autentice din Bucovina străbună. Ar fi trebuit adăugat, fireşte,  şi faptul că localitatea face parte din judeţul Suceava, România.  Poate şi un scurt istoric al ei, pe care îl scriem noi la sfârşitul prezentării de faţă. Fotografiile reliefează ansambluri care conving: Botoşana împrejurimi, din aproape şi perspectivă, peisaje de toamnă şi iarnă, drum de acces, cu troiene imediate şi în depărtare, Biserica Sfântul Ilie şi biserica de lemn Sfântul Dumitru în mijlocul verdelui crud-tomnatic, coloane de colindători, băieţi şi fete, cu obiceiuri de Anul Nou pe drumurile comunale către casele gospodarilor la care electricitatea este la ea acasă, stâlpii de beton şi antenele T.V. R convingându-ne.

II. Obiective turistice este cel de-al doilea capitol al Albumului care prezintă patru ilustraţii şi text: 1. Biserica de lemn „Sf. Dumitru” construită în anul 1810 de către meşterul  Grigore Ulian din Câmpulung Moldovenesc, în formă de cruce, tălpile din lemn de stejar, iar restul clădirii este din lemn de brad, materialele încheiate  în „coadă de rândunică” Sunt detaliate: poarta bisericii, primul econostas, policandrul, pronaosul, clopotul bisericii, biserica şi turla în ansamblu şi  diferite profile, departe şi mai din apropiere înfăţişate , care asigură maiestatea lor în ansamblu şi separat; 2. Biserica „Sf. Ilie”construită în plan tradiţional de cruce, specific Moldovei, 28 m. în lungime şi 8 m. lăţime, de 16m. în dreptul absidelor, pe care se ridică trei turle de formă  hexagonală, cea mai mare dintre ele cu o lăţime de 27 metri. Fotografiile susţin material şi  artistic, spusele textului ; 3. Muzeul satului fondat în anul 1973 prin strădania lui Vasile Boca, profesor la şcoala din localitate, care îi poartă numele.  Este prezentată  nu numai clădirea ci şi diverse obiecte din secţia de etnografie – tot felul de pleduri, perne şi lenjerie de pat, prosoape, oale şi cofiţe, vestita rolă ţărănească, plita la vedere liberă, vestitul făcăleţ dar şi solniţa de perete pentru păstrat sarea de bucătărie, uşa de la inrarea în cameră. Costume de port popular, ceramică casnică, blide de tot felul, polonicul, străchinile, farfurii tradiţionale, icoane care de care mai frumoase, albia pentru pregătirea aluatului-scutecile Domnului, colacii pentru colindători, cozonacii sau pasca la Paşte,  fundul pentru mămăligă, lingurile şi chiseaua pentru mujdei, vase de ceramică păstrate din vremea geto-dacilor, alte oale de lut trebuitoare gospodinei, topoare din piatră perforată, sigiliul comunei  Botoşana. Nu lipsesc războiul de ţesut, uneltele cu care se lucrează la el. Eleganţa, distincţia interioară, curăţenia;  4. Stejarul din Botoşana este considerat emblema localităţii, datează  de pe vremea lui Ştefan cel Mare, cu o vechime de peste 600 de ani, scriu autorii anonimi ai Albumului, încurcându-se în socoteli, semn că mare rău fac autorii de manuale şcolare româneşti care au renunţat la cronologia istorică, pentru că, observaţi dvs, peste 600 de ani înseamnă că stejarul este vieţuitor cam odată cu Alexandru cel Bun (1400-1432), nu cu Ştefan cel Mare (1457-1504)   Este redat Stejarul în diferite ipostaze de natură să  probeze nu numai măreţia lui seculară, dar mai ales frumuseţea lui în peisajul care îl ocroteşte.

III. În cuprinsul Albumului partea a III-a este destinată meşteşugurilor şi ocupaţiilor tradiţionale, arta fotografică reuşind să redea desăvârşitul. Acest capitol se referă la ţesutul covoarelor, cusutul costumelor populare, încondeierea ouălor, oieritul şi fierăritul. Începutul îl fac  câteva tablouri care vorbesc în text dar mai ales foto despre închistarea ouălor de Paşti, tainele cusutului şi a artei ţesutului, lucrul  în atelierul de fierărie. 1. Ţesutul  covoarelor este un meşteşug străbun, transmis din generaţie în generaţie, practicat odinioară ca şi astăzi, de cei care iubesc ceea ce au învăţat de la înaintaşi. În comuna Botoşana, ni se spune,  se ţes şi astăzi covoare de diferite modele şi dimensiuni, prosoape, catrinţe, pânze necesare la croirea costumelor populare. Sunt prezentate femei lucrând la războiul de ţesut, modele şi tipuri de covoare sau carpete tot mai expresive, cusătură tradiţională, în varii dimensiuni şi culori; 2. Cusutul costumelor populare   fac mândria tradiţională a bucovinenilor, inclusiv a celor din Botoşana. Este repetat  adevărul că aici, în zilele friguroase ale fiecărei ierni, femei şi fete se adună şi cos cu pricepere,  răbdare şi multă bunăvoie, costume populare, confecţionate din pânză de bumbac, ţesute manual la două sau trei  fire. Adevărate picturi, fotografiile prezintă frumuseţea moldovencelor noastre, arta pe care o realizează cu mâinile lor – cusăturile; 3. Încondeierea ouălor se face  cu ocazia sărbătorilor Paştelui, când gospodinele organizează şezători, ocazii când localnicii, cu mic şi mare, participă la o asemenea muncă. Este emoţionant ce înfăţişează Albumul în această  preocupare: femei şi fete sfătuindu-se sau efectiv lucrând la vopsitul de ouă, fotografii cu închistarea ouălor, copii la vopsitul de ouă, coşuri, platouri cu ouă vopsite, persoane îmbrăcate în costume populare cu ocazia sărbătorilor de Paşti; 4. Oieritul fiind îndeletnicirea tradiţională şi modul de viaţă a celor din Botoşana, Albumul ilustrează  armonios foto ocupaţia tinerilor şi vârstnicilor cu aspecte de la stâna localităţii, felul cum se prepară produsele din lapte, în special caşul, cum se mulg oile, datul la strungă, prezenţa câinilor la stână, cum este organizată stâna; 5. Fierăritul, ca meşteşug de tradiţie, transmis din tată în fiu, ocupă câteva pagini din Albumul localităţii: atelier şi unelte de fierărie, potcoave şi întrebuinţarea lor, potcovitul cailor în special, meşter şi ucenic în atelier, maistrul care veghează, atelierul în ansamblu, alte aspecte din această activitate.

IV. Acest capitolul  al Tezaurului foto-turistic numit Albumul destinat României pentru Botoşana şi noi se referă la Evenimente, Obiceiuri şi Tradiţii, individualizate în: 1. Festivalul „Dor bucovinean” – o manifestare care se desfăşoară în fiecare an şi prin care se doreşte continuarea tradiţiilor, a culturii şi a portului popular din zonă, paginile fiind generoase cu noi cititorii cărora  ne sunt oferite fotografii  de o acurateţe care încântă inima şi sufletul oricui le vede şi le citeşte – ansamblul de interpreţi în plină activitate, dansuri populare în desfăşurare, gospodine la preparatul produselor culinare, preparate culinare gata pregătite pentru servit,  expoziţie culinară, grup de copii interpretând cântece populare, hora bucovineană, parada portului popular – orchestră şi copii interpretând cântecele; 2. Obiceiuri de iarnă, cu Căiuţii din  Botoşana în prim plan, principal eveniment de prezentare a obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă în Bucovina de suflet, cu jocuri populare, tinere în port popular în foto, obiceiuri de iarnă chiar din comună, Dansul ursului, Dansul căiuţilor, mascaţi în diferite poziţii expresive – cu Jocul  mascaţilor,  parada portului popular specifică momentului, grup de copii interpretând melodii populare; Balul gospodarilor, cu fotografii care prezintă nu numai spectacolul folcloric ce se desfăşoară la lăsatul secului cu o săptămână înainte de intrarea în postul Paştelui, ci şi chipuri de oameni care se manifestă în ansamblul folcloric sau individual, dansuri populare de tot felul, Albumul încheindu-se cu o altă frumoasă şi reuşită fotografie dragă nu numai turiştilor, ci tuturor care au norocul să îl deschidă şi să îl citească:  Balul gospodinelor la care bărbaţii, tineri şi mai vârstnici îşi joacă prietenele sau soţiile.
*
Botoşana, comună formată dintr-un singur sat, în anii1862-1871 făcea parte din districtul Rădăuţi, din ocolul Şolca la împărţirea administrativă din 1869, din judeţul Gura Humorului în 1921, plasa Arbore în 1925, includea şi satul Poienile în 1929, formată numai din satul Botoşana în 1930, ca să includă iarăşi satul Poienile-Şolca în 1939. Comună formată numai din satul Botoşana, plasa Şolca în 1943, până în 1950 când  devine comună în raionul  Gura Humorului,  cu satele aparţinătoare Botoşana, Comăneşti şi Humoreni, pedinte  de regiunea Suceava, judeţul Suceava la aplicarea legii din 1968 şi în prezent.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 24 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5