Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Şi la ea acasă democraţia este plătită cu sânge

Primit pentru publicare: 10 Ian. 2021
Autor: Pavel NICOLAIE
Publicat: 11 Ian. 2021
© Pavel Nicolaie, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Şi la ea acasă democraţia este plătită cu sânge

Evenimentele care au avut loc recent în SUA, când sute de manifestanţi, susţinători ai lui Trump, au pătruns în Capitoliu şi mai multe clădiri din complex au fost evacuate, iar câteva persoane au fost ucise, nu sunt decât jocuri ale democraţiei. Marele schisme ale istoriei, ale prefacerii societăţilor, istoriceşte vorbind, au avut loc prin fapte, evenimente care au încălcat normele legale în vigoarea, fireşti şi legitime pentru acea perioadă de timp. În timp, şi peste timp sunt convins că ceea ce s-a întâmplat acum mai câteva zile, nu vor mai avea un impact aşa groaznic. În fapt, ce s-a întâmplat acolo, aşa cum am spus, nu-i decât un joc al democraţiei, pentru a cărei păstrare este nevoie, sau poate nu, de vărsare de sânge. Totuşi, în zilele noastre, când democraţiile sunt, zic eu consolidate există alte pârghii de apărare a democraţiei, drept pentru care vărsarea de sânge e inutilă şi zic eu un act criminal; anchetele aflate în derulare vor dovedi dacă a existat legitimitate.
Evenimentul din Congresul SUA este şi un fapt istoric, şi trebuie tratat ca atare.
Acest lucru nu denotă decât oboseala unei democraţii. O pierdere a adevăratului său sens, a faptului că drepturile pe care democraţia le presupune sunt încălcate de un conţinut al formelor fără fond.
Susţinerile unor oameni avizaţi precum că platformele sociale, prin mesajele care circulă pe ele, sunt complice la distrugerea democraţiei Statelor Unite, din punctul meu de vedere sunt nefondate. Adam Mosseri, şeful platformei Instagram a făcut, joi pe Twitter, referire la poziţia Facebook, care reiterează de mai mult timp că reglementarea conţinutului nociv ar fi un lucru bun. Această reglementare este una coercitivă, şi insuficientă care într-o democraţie nu îşi poate atinge niciodată efectul scontat, întrucât sentimentul de frustrare socială nu poate fi la nesfârşit oprimat, ci el trebuie identificat şi tratat.
Nu luăm în considerare nici faptul că totul a fost un esec al intelligence-ului, întrucât evenimentele erau oarecum previzibile. Cu câteva zile înainte, într-o scrisoare deschisă publicată de The Washinton Post, toţi cei 10 foşti sefi ai Pentagonului în viaţă solicitau uneia din părţile implicate să nu folosească armata în rezolvarea diferendului. Ar fi de interes; de ce moare dialogul în democraţie ?
Incitarea, provocarea, furtul aspecte invocate de o parte şi cealaltă nu-s decât un argumente puerile.
În orice democraţie, ceea ce se întâmplă în spatele cortinei nu are nimic de a face cu democraţia. Sunt jocuri de culise, fapte reprobabile, atacuri de tot felul care nu au justificare, dar totuşi cineva le justifică sub auspicile salvării unei democraţii, care nu poate fi decât nedemocrată, iar mai devreme sau mai târziu se va plăti un preţ pe măsură.
Din păcate toate aceste lupte ascunse, care produc victime nevăzute, sub o formă sau alta mai ies la iveală şi produc victime în direct, iar atunci lumea se oripilează.
Avem de a face aici cu un adevăr istoric şi unul juridic.
Adevărul juridic se fundamentează pe interpretarea legilor aflate în vigoare la o anumită dată şi normate de legiuitor ca normă aplicabilă şi unanim acceptată de societatea de la care a emanat, în raport cu evenimentele cercetate. Acest adevăr se va afla în curând, dar va fi unul oarecum subiectiv.
Adevărul istoric se fundamentează pe o interpretare obiectivă a evenimentelor, care nu se raportează/limitează la adevărul juridic şi are ca punct de reper o paletă mai amplă de surse.
De-abia atunci vom vedea ce şi cum.
Autor Pavel Nicolaie