ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Silvia Lazarovici, în gest de respect și omagiere a Marii Uniri (România – 1918)

Prefață la cartea Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ediție Aniversară, Silvia Lazarovici, Botoșani: Agata – 2018

Primit pentru publicare: 23 Nov. 2014.
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 23 Nov. 2014

Acum cinci ani în urmă, în prefața primei ediții, am cutezat a afirma că monumentală lucrare este truda unui om de o viață, cu un scop bine definit, într-o carte făurită ce înfățișează o contabilizare a ,,zestrei literare a ţinuturilor Botoşanilor” și care, de fapt, este ,,un ancoraj al memoriei literare botoşănene pe un tetrapod al viitorului”. Prin urmare, acest demers e un mod și un mijloc de afirmare a conștiinței sociale și a identității noastre ca români.

Și iată că, într-o Ediție Aniversară, Editura Agata – 2018, munca Silviei Lazarovici, fondatoarea acestui Dicționar biobibliografic ,,Scriitori și publiciști botoșăneni”, devine  acum un gest de respect și omagiere a Centenarului Marii Uniri, pentru că, este evident și neîndoielnic, acest important eveniment pentru români este, mai înainte de toate, o recurgere a memorie, un îndemn de a avea grijă și a ne afirma necontenit identitatea națională. E un prilej pentru români, o datorie sacră, de a evoca eroii care au făurit și desăvârșit Marea Unire.

Idealul de secole al națiunii de a fi unită, din generație în generație, a fost împlinit acum o sută de ani, prin jertfă supremă în timpul Primului Război Mondial. Pentru înaltul scop, alături de eroii neamului, forțele creatoare ale românilor, printre care și scriitorii, și poeții, și publiciștii au vegheat și au contribuit la susținerea și consolidarea luptei pentru Unire. Și s-a răzbit!

Plaiurile botoșănene cu amprenta unei istorii vechi, multimilenară, de la primele civilizații la marii voievozi, sunt bogate în referințe privind marile momente ale istoriei moderne a ţării începând cu Revoluția din 1848, Unirea Principatelor, Războiul de Întregire și Marea Unire din 1918.
Regretatul istoric, scriitor și publicist Ionel Bejenaru a evocat în scrierile sale pe cei mai de seamă botoșăneni, care, ,,cu măiestrie, în evocări memorabile, vitejia, jertfa fiilor Botoşanilor aveau să fie surprinse în două remarcabile cărţi Fata Moartă – superbă carte! – a lui Ioan Missir și Prin viroage și coclauri a lui Constantin Gane, veritabile cronici de război, veritabile documente totodată, autorii înşişi, combatanţi în linia 1, în Regimentul 8 Vânători şi respectiv 37 Infanterie, ambele botoşănene.” sau Artur Enășescu, autor al poemelor Cruce albă de mesteacăn şi Riţa ţiganca devenite cunoscute romanţe, „Artur Enăşescu, cel căruia viaţa nu i-a fost decât durere, s-a afirmat, în anii războiului nostru de întregire, ca un înflăcărat susţinător al unităţii noastre naţionale”. (BEJENARU, I., op.cit.).

De scriitori și poeți se impune a avea grijă, precum față de eroii neamului, întru respect și omagiere, pentru că împotrivitorii Unirii, încă, nu au astâmpăr și … ,,(…) ne mor poeţii din morminte/ când osemintele li-s dezgolite/ de ramolismente critici/ în răstimp/ și-n contratimp/ frunza stejarului din sicrie/ fluieră a doină/ (…) /prigoniți din oseminte/ la răspântie poeţii/ plâng/ în morminte/ și/ din urcușul care vine/ încă se mai cântă refrene/ o altă doină e-n suspine/ (…). (J. Tristea). Și cine are grijă de scriitorii și poeții botoșăneni?
Silvia Lazarovici rămâne, prin acest Dicționar, ca fondatoare de drept a ,,memoriei literare botoșănene”, o fixare a ancorajului identității românilor. Un merit bine meritat, la care, alături de autoare, au contribuit redactorii de carte, Ana Maluș (edițiile anterioare) și Dorina Rodu (ultimile două ediții), a căror muncă stă materializată printr-o aducere la o formă cu stil academic, consacrat marilor opere. A fost o grijă necesară în îmbogățirea și actualizarea acestei cărți, care, acum, e pregătită pentru a o deschide, ori de câte ori e nevoie să ne informăm, să ne documentăm, să respectăm și să invocăm aportul scriitorilor botoșăneni la făurirea unu climat social mai propice, mai confortabil vieții noastre.

Bibliografie:

1.BEJENARU, I. ,,Botoșanii și Marea Unire”, Botoșani: Agata – 2003;
2.BEJENARU, I. ,,Un militant pentru Marea Unire: Poetul botoșănean Artur Enășescu (1889 – 1942”, Botoșani: Rev. Luceafărul (www.luceafărul.net) – 18.04.2018/ text depus la redacție editurii Agata în data de 27.09.2003;
3.ISTRATE, I.  Silvia Lazarovici – ,,Scriitori şi publicişti botoşăneni. Dicţionar biobibliografic” un ancoraj al memoriei literare botoşănene, prefața la prima ediție, Botoșani: Agata – 2013;
4.LAZAROVICI, S. ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic. Ediție aniversară, Botoșani: Agata – 2018.

Ion Istrate,
Botoșani, Editura Agata
23 Nov. 2018

Editat de Agata®
Coperta: Iulian Baciu
Coperta 1: imobilul unde în prezent funcționează Biblioteca Județeană Botoșani ,,Mihai Eminescu”;
foto, 1938 (copie preluată de la istoricul Ionel Bejenaru); în perioada interbelică în acest imobil a funcționat sediul filialei Botoșani a Băncii Naționale a României
Coperta 4: foto, 2018, Silvia Lazarovici