Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

STEJARUL ŞCOLII – CENTENAR

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 4 (124), Aprilie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

STEJARUL ŞCOLII – CENTENAR

Primit pentru publicare: 08 Apr. 2019
Autor: Teodor EPURE, redactor al Revistei Luceafărul
Cenaclul DinOgor

Publicat: 09 Apr. 2019
© Teodor Epure© Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


      În faţa şcolii un stejar bătrân s-a înălţat
      Să domine prin măreţia sa întregul sat,
      Este stejarul crescut dintr-o ghindă mică
      Ce-a ieşit din adâncuri,satul să-l cuprindă.
.
      Cu rădăcina viguroasă înfiptă-n pământ
      E un netemător, hotărât şi neînfrânt,
      E stejarul singuratic ce stă de pază
      Iarna când sub bolta lui ciorile s-aşează.
.
      Din acel loc scrutează mereu depărtările
      Şi nu l-au aplecat viscolele,furtunile
      Stă sub oricare vremuire cu fruntea sus
      Drept şi plin de-o demnitate anume de nespus.
.
      Uneori,în ceasuri de aşteptată linişte,
      I se părea că printre rămuriş aude,
      Un cântec dureros,trist,mai mult tărăgănat,
      Ca o chemare la durere de neuitat.
.
      E cântecul satului în care arde viu,
      Un dor nestins de vatră,după câte ştiu eu,
      Care-n inimile noastre bate tot mai tare
      Şi-i închinăm cu toţii o plăcută cântare.
.
      Frunzele obosite un nume mereu rostesc,
      Nume ce se pierde-n zare şi greu îl desluşesc,
      Când pe trunchiul său scorojit de vremuri aspre
      Zac lumini purpurii, oglindite în soare.
.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.577 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5