Comportamentul creativ al elevilor poate fi stimulat  prin recompensarea exprimării unor idei noi sau a unor acțiuni creative, neimpunerea de soluții elevilor, provocarea elevilor cu idei incongruente și paradoxuri aparente, oferirea de evaluări deschise, idei controversate care să provoace punerea unor probleme, încurajarea elevilor să-și noteze ideile proprii în anumite jurnale, caiete de notițe.

Metoda brainstorming este frecvent invocată, considerându-se că are posibilități reale de a fi  translate din sfera creativității exprese în procesul didactic. Nu este practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativităţii ce se poate insinua în discuţii, dezbateri şi – în general – atunci când se urmăreşte formarea la elevi a unor calităţi imaginative, creative şi chiar trăsături de personalitate ( spontaneitate, toleranţă).

Metoda asaltului de idei [brain ( creier ) + storm ( furtună, asalt) ] are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare a acestora ( care are loc ulterior ) . De aici şi supranumirea acestei metode ca metoda evaluării amânate sau filosofia marelui DA , întrucât, pe moment este reţinută orice idee, se acceptă totul, nu se respinge nimic.

Metoda se bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacităţii creative prin abrogare – pentru moment – a examinării imediate, obiective, raţionale a ideilor emise . Într-un fel, are loc o slobozire a imaginaţiei , prin anularea cenzurii intelective.

În general, o şedinţă de brainstorming se începe prin enunţarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluţii, fără preocuparea validităţii acestora. Scopul central îl reprezintă enunţarea a cât mai multe puncte de vedere, căci nu calitatea contează, ci cantitatea. De aceea se admit şi ideile aşa-zis bizare, nonstandard . Nimeni nu are însă voie să critice, să contrazică, să ironizeze, să amendeze ideile colegilor.

Cadrul didactic care iniţiază un “moment” didactic de tip brainstorming trebuie să probeze suficient tact pedagogic, să propună spre rezolvare probleme care prezintă un interes real. Evaluarea propriu-zisă a soluţiilor preconizate se realizează după un anumit timp, prin compararea şi selectarea ideilor valabile sau prin combinarea acestora în complexe explicative sau operaţionale pentru problema propusă .
Punerea în practică a unei astfel de metode soluţionează adecvat noile situaţii de învăţare şi mai ales solicită componentele relaţionale ale activităţii didactice, respectiv aspectul comunicaţional pe axa profesor-elevi sau pe direcţia elevi-elevi. Se întăreşte astfel dreptul elevului de a învăţa prin participare, alături de alţii şi se atenuează tendinţa magistrocentristă a metodologiei didactice. (…). Lectură completă la : https://edict.ro/stimularea-comportamentului-creativ-la-elevi-prin-brainstorming/