ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Sub semnul lui Gib Mihăescu!  Formarea conștiinței critice asupra valorilor sistemului comunist

Primit pentru publicare: 27 Dec. 2018
Autor: Voichița TULCAN MACOVEI
Publicat: 28 Dec. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Născut la Drăgășani, județul Vâlcea, la 13 iunie 1942, într-o casă nu departe de cea a familiei lui Gib Mihăescu, urmează între anii 1963 – 1966 cursurile Facultății de Fiologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare, iar apoi Facultatea de Istorie din Târgu Mureș, între 1966 -1970. Termină cursurile postuniversitare de economie aplicată în 1979, iar apoi cursurile de Integrare Europeană la Bruxelles, în anul 1999.

Își începe cariera ca profesor în comuna Târna Mare din regiunea Maramureș, unde o cunoaște pe cea care îi va deveni soție și tovarășă în ale scrisului: Titina Nica Țene. Se pare că „tentația frumosului”, prin folosirea literelor, a constituit pentru dumnealui o chemare, încă din anii fragezi ai adolescenței. Însuși mărturisește că scrie de la 14 ani și că literatura l-a fascinat întotdeauna. Într-un interviu în care își amintește de primii ani ai activității de la Tarna, ne spune: „Eram preocupat de literatură cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam aricole și poezii la ziarul din Baia Mare, la Gazeta Literară din București sau la <Tribuna> din Cluj. Multe din acestea au fost publicate, spre bucuria <autorului>!” (interviu de George Roca)

Amintindu-și de locul nașterii și al copilăriei, ne transmite cu reverență faptul că a locuit aproape de casa familiei cunoscutului scriitor român, Gib Mihăescu, despre care a aflat „încă din clasele primare că a fost un mare prozator”. Al. Florin Țene a crescut cu „traumele” familiei lui Gib Mihăescu, ai cărei descendenți i-a cunoscut: îi vizita familia, împrumuta din cărțile și manuscrisele scriitorului, împreună cu prietenul și „concurentul” său în ale literaturii, profesorul Emil Istocescu.

CE MINUNE CĂ A FOST AȘA!!! Cu siguranță, acele clipe au marcat personalitatea domnului Al. Florin Țene și au contribuit la formarea conștiinței sale artistice.

Elogiul scriitorului se îndreaptă spre toți profesorii săi din perioada formării spiritului de creator literar. În 1958, a creat primul Cenaclu Literar pe lângă Casa de Cultură din Dragășani, pe care l-a botezat după numele scriitorului care i-a marcat primii pași ai vieții de scriitor: Gib Migăescu!

Debutează la 18 ani în revista clujeană „Tribuna”cu poezia „Eu m-am născut când…”, poezie care îl definește deja drept „un poet al timpurilor și locurilor românești”. Din 1964, devine redactor la Stația de Radioficare din Drăgășani, perioadă care îl deschide puternic spre alte domenii literare, oferindu-i posibilitatea de a-și afirma convingerile. Aici difuzează reportaje pe diferite teme, sprijinind și formarea tinerilor scriitori ai ținutului. Bucuria vieții începe să-i devină tot mai mult scrisul, iar acest lucru își va pune amprenta asupra întregii familii. Soția, Titina Nica Țene, va deveni un poet cunoscut și apreciat, iar copiii, Ionuț ca deveni jurnalist și poet, în timp ce Florin junior va lucra în domneniul televiziunii.

Aprecierile scriitorului vin devreme, chiar din partea marilor poeți ai vremurilor de demult (comuniste).

„După vizita la mine acasă, tinere confrate Al. Florin Țene, când mi-ai dăruit volumul de versuri OCHI DESCHIS, l-am citit dintr-o răsuflare. Vizita mi-a adus aminte de prima noastră întâlnire de prin 1961 când mi-ați luat un interviu pentru <Informația Bucureștiului>. Tocmai acest fapt m-a făcut să citesc cartea cu mare atenție. Dumneata ai talent, (…) iar sensibilitatea pe care o picuri în versuri mă face să cred că vei fi o personalitate pe firmamentul literaturii noastre. Îți doresc succes”. (Mihai Beniuc -1975)

Alexandru Florin Țene intră, însă, în conflict cu ideologia societății comuniste pe care o consideră intolerantă și criminală, devenind un neobosit atacant la adresa structurilor acelui timp. Această atitudine, avea să-i aducă ostilitatea regimului communist. Însuși mărturisește faptul că a trimis primul său roman „CHIPUL DIN OGLINDĂ”, „o frescă a societăţii româneşti din perioada ceauşistă, o critică aspră a politicii economice” la editura „Dacia” din Cluj, iar redactorul de carte, Viorica Mării (sora lui D R Popescu) i-a spus: „Tovarășe Țene, romanul nu se poate publica. Dacă l-aș publica, am intra amândoi în pușcărie”. (Interviu de George Roca).

Cu toate acestea, Al Forin Țene nu a cedat. A rămas același vajnic luptător pentru adevăr și dreptate, trăsături care îi vor caracteriza existența și opera literară.