Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

TABLETA (de… MARTIE). TĂVĂLUGUL

roundcube[2]Primit pentru publicare: 19 mart.2015
Autor: Vasile LEFTER
Publicat: 19 mart.2015

TABLETA (de… MARTIE)

T Ă V Ă L U G U L

„Hi! Spuneţi acuma ,boieri domnia voastră,
nu-i aşa că avuţiile-s amăgitoare?”

Trebuie să recunosc dependenţa mea de titlurile tabletelor reflexive, pe care nu le caut, ci mă caută. Cred că nici un alt titlu nu putea exprima la modul optim gândurile mele în legătură cu ceea ce se întâmpla de ceva timp ”în ţara mea de glorii, ţara mea de dor”, România.
Ei bine, tăvălugul este dominanta vieţii noastre cotidiene, deoarece fărâmă, îndeasă, nivelează, numai că totul se mută din agricol în social.
România a devenit o ţară fără egal în Europa. De dimineaţă până seara se tot tăvălugeşte peste corupţia generalizată, recuperându-se timpul pierdut. Se vede că cineva este apt pentru DNA abia după ce trec vreo opt-zece ani, timp în care şi-a mai pus ordine în buget. A mai investit ceva, a mai transferat bani în niscaiva conturi, a mai divorţat strategic etc.
Ca membri în UE,  va trebui să cerem sprijin pentru găzduirea celor acuzaţi de corupţie, cu toate că şi metoda “eliberează locul că vine altul” nu e chiar de aruncat.
Televiziunile de ştiri trăiesc euforic spectacolul scoaterii cu brăţări din sediul Parchetelor. Unii chiar problematizează! De ce câte un invitat are mâinile încătuşate la spate şi nu în faţă? De aici se nasc polemici, pe care compatrioţii noştri le urmăresc până târziu în noapte, uitând că a doua zi trebuie să mai şi muncească.
Tăvălugul prinde mereu viteză şi nimeni nu poate bănui când îşi va termina treaba. S-a lansat chiar o variantă politică benefică pentru  Opoziţie. Pentru a avea majoritate în Senat, ar mai fi nevoie de vreo doi-trei posibili corupţi dintre cei cu drept de vot, prin ridicarea imunităţii. Normal, DNA-ul ar trebui să aibă în vedere lucrul bine-făcut şi să se străduiască mai mult. Pe Răducu l-au pierdut pentru moment şi nu e o bilă albă. Urmează tânărul Şova! Se dau lupte grele pentru a nu se rata un “corupt” vocal, dăunător sănătăţii celor care au cam flămânzit în aşteptarea viţelului gras.
Bietul român aproape că nu mai are glas pentru comentarea avalanşei de arestări, sceptic în ceea ce priveşte finalizarea lor. Arestul şi închisorile sunt pline, dar conturile celor chemaţi să dea socoteală sunt la fel de consistente.
Naivii speră că totul va deveni paroxistic după ce marele ”gardian” al statului de drept, rămas fără imunitate, va ocupa un loc într-o cameră cu latrine turceşti, amintind nostalgic de preaacoperitul ofiţer de râsul organelor descoperite, reper de fariseism şi neruşinare, un cancer al presei româneşti.
Această tăvălugeală nebună mai poate fi oprită din rostogolire doar de adevăraţii judecători, lucizi şi responsabili, care au răbdarea să pună totul în balanţa dreptăţii, refuzând dosarele la comandă sau la sfârâială intelectuală, de dragul circului zilnic.
Pentru a nu se cădea în derizoriu , e nevoie de probitate profesională, de motivări argumentate prin texte de lege şi de calm. Această tăvălugeală va face lumină şi în ceea ce priveşte corupţia din România, dar şi în rândul celor care se consideră dumnezei pe pământ, arestând pe bază de denunţuri interesate, fără a avea curiozitatea să colecteze şi probele incriminatorii.
Adevăraţii corupţi, în singurătatea carcerei, e bine  să-şi amintească de amăgirea avuţiilor trecătoare, avertisment dat de Alexandru Odobescu prin unul din moto-urile nuvelei ”Mihnea Vodă cel Rău”.
Iar noi, milioanele de români cu trai modest, optăm pentru un alt moto din aceeaşi celebră nuvelă: ”Să n-aibi milă!”



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Mihai Horga spune:

    Nimic nou sub soare…mai ales că azi e și eclipsat de lună, pe la amiază.

    „Vai de biet român, săracu…” (M.Eminescu)

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5