Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Târgul Meşterilor Populari, un eveniment de tradiţie pentru botoşăneni

Târgul Meşterilor Populari, un eveniment de tradiţie pentru botoşăneni
Autor, Oana MAFTEEV

Botoşănenii s-au obişnuit deja ca în fiecare primăvară, de Zilele Oraşului, să-i găsească pe pietonal pe cei mai iscusiţi meşteri populari din ţară. Este o tradiţie pe care municipalitatea împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Populare se încăpăţânează s-o menţină vie. Şi o fac chiar bine în ciuda faptului că anul acesta tradiţia populară a mirosit a mici şi bere din cauza berarilor cu care au împărţit pietonalul Unirii, locul de desfăşurare al evenimentului. Dar acest lucru poate fi lesne remediat în anii următori! A patra ediţie a Târgului Meşteşugarilor desfăşurată în cadrul Zilelor Oraşului s-a dovedit însă, chiar şi aşa, un adevărat succes. Meşteri din aproape toate zonele cunoscute pentru bogatele tradiţii populare au împânzit zona pietonală din faţa Centrului de Creaţie. Maramureş, Bistriţa, Prahova, Galaţi, Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Argeş, Neamţ au fost zonele de unde au sosit meşterii invitaţi anul acesta la târg. Peste 50 de meşteri populari au dovedit în cele trei zile ale manifestării că tradiţiile populare nu-şi pierd farmecul şi valoarea odată cu trecerea timpului. Oale de lut, ţesături, portul popular specific zonelor amintite, covoare, împletituri de nuiele şi sfoară, obiecte prelucrate din lemn şi metal create cu pricepere şi măiestrie artistică au transformat pietonalul Unirii într-un decor rustic extrem de vizitat de botoşănenii care au avut posibilitatea de a-şi procura obiecte cu care să-şi decoreze locuinţele. „Am fost aproape în fiecare an la acest târg pentru că îmi place să văd ce mai aduc nou aceşti meşteri. Nu plec niciodată fără să-mi iau măcar un obiect de la aceşti meşteri”, ne-a spus unul din botoşănenii prezenţi la târg. Majoritatea meşteşugurilor populare au fost reprezentate la ediţia din acest an. „Exemplificând toate meşteşugurile, în primul rând cele tradiţionale putem aminti cele mai bine reprezentate anul acesta şi anume olăritul, prelucrarea artistică a lemnului, ţesăturile, prelucrarea artistică a metalelor”, ne-a declarat Margareta Mihalache, referent etnograf al Centrului de Creaţie Botoşani. Demn de semnalat pentru ediţia din acest an ar fi numărul ridicat al olarilor veniţi din Galaţi, Harghita, Maramureş şi Botoşani. Din Maramureş nu au lipsit nici vestitele costume populare şi ţesături care au dat un plus de valoare manifestării. Nu trebuie omise nici ţesăturile create de meşteri din Bistriţa, Botoşani (Ungureni, Vorona, Tudora). Inedit pentru ediţia din acest an a fost ponderea mare a meşterilor care au expus pictură pe sticlă amintindu-i aici pe membrii Societăţii ExpoArt din Botoşani – Liviu Şoptelea, Constantin Livadaru sau Ionuţ Gafiţeanu. În anii trecuţi aceiaşi meşteri au făcut senzaţie cu celebrele icoane pictate pe lemn. Ceramica a fost reprezentată cu cinste şi anul acesta de familia Iacinschi din Botoşani cunoscută deja pentru talentul şi munca depusă. Prelucrarea pieilor a fost un element de valoare în construcţia târgului din acest an, responsabil în acest sens fiind meşterul Pop Gavril. Nici ţesăturile de interior create de Iulian Mihalachi din Neamţ sau cunoscutele de-acum împletituri din nuiele şi sfoară realizate cu pricepere de meşterii Tatiana Harja din Iaşi şi respectiv Sauciuc Aurora din Botoşani nu trebuie omise. Toate au contribuit la desfăşurarea unei ediţii care a dovedit alături de celelalte organizate până acum complexitatea tradiţiilor populare pe care din fericire românii se străduiesc să le păstreze pure. De fapt, acesta este rolul unui târg de a valorifica tradiţia populară, de a-i promova pe cei care-şi dedică timpul acestor lucrări unicat. Şi dacă mai punem la socoteală faptul că la deschiderea târgului, alături de oficialităţi printre care primarul Cătălin Flutur, organizatori printre care directorul Centrului de Creaţie, Ion Ilie sau preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Marcel Lutic, a fost prezent însuşi Indrei Raţiu, fiul cunoscutului om politic Ion Raţiu, care a lăudat ecoul pe care îl are manifestarea ţară, putem afirma că târgul de la Botoşani şi-a câştigat deja tradiţia şi mai ales importanţa cuvenită.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5