Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Ţărmul dintre râuri (poem bilingv)

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iulie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Ţărmul dintre râuri
(poem bilingv)

Primit pentru publicare: 29 Iul. 2019
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 30 Iul. 2019
©Nicolae Cornescian © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

Ţărmul dintre râuri

(poem bilingv)

***
suntem aici
pe acest mal dintre două râuri
ce curg în sensuri contrare
aidoma cerului aproape fluid
divizat de ultimul zăgaz al văzutului
oglindindu-se în faliile
vântului sticlos
lipicios precum mireasma respiraţiei tale

stăm pe pontonul de peste nisipul veşnic reavăn
mai alb noaptea decât în aceste ore
când urmărim vidul mult mai transparent
decât văzduhul vibrând prin toţi porii de praf
şi bucăţi de umbre smulse din aripile
păsărilor de marmură
ce tremură în oglinzi agăţate de crengile
mangrovelor înălţaţi din apă

suntem noi chiar dacă părem străini
într-un loc aproape real pe când încerci
să treci prin lumină ca printr-un abur metalic
unind cele două râuri
între care învăţ să respir într-un alt ritm
visând la o lume în care
am putea trăi anii
celor care n-ar reuşi să ne recunoască

te închipui şi te văd în acelaşi timp
întrupându-te din ceva viu
opac şi aproape tangibil
din sfară inventând cerul dintre noi
undeva deasupra acestui mal
dintre două râuri
curgând în sensuri opuse

***
nu putem afla nimic din tot ce va fi
însă într-o singură secundă
putem schimba totul

chiar şi-n acest oraş în care nimeni
nu poate ţine minte rugăciunile

unde râul scoate din pământ un trup mort
îl poartă prin lumina vieţii

până la cei care nu l-au întâlnit înainte
în aceste mahalale marginale
unde arborii cresc înăuntru

în case ce-şi măresc suprafeţele
ca şi cum dincolo de limitele concretului
ar putea dăinui ceva mult mai clar
decât tot ce se vede acum
când gândim altfel

vedem altceva
vedem cum în tunelurile metroului
zboară porumbeii
chiar dacă alături mai e şi altceva
ceva ce decolorează aerul dimprejur

atingând pământul salvăm realul
de ceea ce nu va fi niciodată
cât timp izbutim să închipuim
alte latenţe

precum scenele petrecute într-o altă viaţă
amintite spontan
când privirile noastre întâlnesc
ceva de neatins

iar o umbră străină se întunecă
pe luciul sideral al Dâmboviţei

***
ne trezim şi nici nu mai ştim
care din noi încă mai ştie
că nu mai e celălalt

nu ştim ce anume
din tot ce povestim
devine amintire şi ce nu se întâmplă
în timp ce vorbim doar pentru ca nimeni
să nu înţeleagă că nu ne gândim la nimeni

traversăm strada ca să-i întrebăm pe alţii
dacă nu ştiu un alt drum
mai puţin ştiut

ducând înspre locul întru totul necunoscut
plin de scări şi afişe
lipite în grabă
pe când toate celelalte
rămân doar inventate

asemenea acestui oraş
atât de străin încât pare visat
de amândoi la fel
deja de câteva zile

Bucureşti, 24-28 iulie 2019
din volumul bilingv, în pregătire: Infinitul interior

Берег з-між рік

***
ми тут
на цім надбережжі з-між двох рік
що тичуть у супротивні напрями
подібно майже ліквідному небові
розділеному останнім бар’єром баченого
відсвічуючись в ущелинах
склянистого вітру
в’язкого мов пахілля твоїх подихів

стоїмо на понтоні з-понад повік воложистого піску
білішого ніччю чим цими часами
коли стежимо за пустотою більш прозорішою
чим повітря що вібрує всіма порами пиляки
та утинками тіней відірваних від крил
мармурових птиць
які тріпочуть у дзеркалах підвішених до гілок
мангрових дерев підіймаючись з води

це ж ми хоча й вздріваємося чужими
у майже реальнім місці коли стараєшся
пройти крізь світло мов крізь металеві випари
скріплюючи обидві ріки
між якими вчуся дихати в інший ритм
снячи про той світ у котрім
ми могли би звікувати роки
тих які не змогли би нас узнати

я уявляю і бачу тебе одночасно
втілюючись з чогось живого
непрозорого та майже відчутного
з кіптяви що вигадує небозвід з-поміж нас
десь над цим прибережжям
з-між двох рік
текучих в протилежні напрямки

***
не можемо взнати нічого з того що буде
але за секунду
можемо змінити все

навіть і в цім місті в якім ніхто
не може тямувати молитви

де ріка виймає з землі мертве тіло
тягає його крізь світло життя

до тих котрі не стрівали його раніше
в цих маргінальних околах
де дерева зростають всередині

в житлах що збільшують власні призвілля
мовбито за рубіконами конкретного
могло б існувати щось ясніше
за усе те що видно оттепер
коли думаємо інакше

бачимо щось інше
бачимо як в тунелях метро
літають голуби
хоча поруч знаходиться ще щось
щось що знебарвлює повітря з довкіл

торкаючись землі уберігаємо реальність
від того що не буде ніколи
тією порою в якій нам удається уявляти
інші потенції

мов сцени відбуті в іншім житті
згадані спонтанно
коли наші погляди перестрівають
щось що не можна торкнути

а чужа тінь темніє
на сидеричнім блиску Димбовіци

***

прокидаємося та вже й не знаємо
хто за нас ще знає
що вже не є іншим

не знаємо що саме
з того про що повідуємо
стає спомином та що не трапляється
коли говоримо тільки щоби ніхто
не утямив що не думаємо про нікого

переходимо вулицю щоби спитати в інших
чи не знають іншої дороги
менш знаної

яка веде до зовсім невідомого місця
переповненого сходами та афішами
приліпленими поквапом
коли все інше
залишається тільки вигаданим

мов це місто
настільки чужинське що здається наснитим
обома однаково
вже декілька днів

(versiunea ucraineană: autorul)
Бухарест, 24-28 липня 2019
з двомовної збірки, в підготовці: Нутряна неосяжність



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.573 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5