Teodor EPURE
SĂ ȘTII
Să știi, mi-e dor de casa părintească,
Viața mi-e mai grea, limba arsă,
Acolo vreau să mă-ntorc totdeauna
Când începe să răsară luna.
Să știi, aerul proaspăt sub picioare
Mirosul holdelor aromitoare
Se strecoară încet, încet în vis
Când timpul divin apare nedecis.
Să știi,pe pământul de suspine
Mai am nevoie încă de tine
Dacă pe trupul meu încă mai plouă
Să mă speli dimineața cu rouă.
Să știi,pe frunte am gânduri multe
De la o vreme nu mai am zâmbete
Totuși nu urăsc pe nimeni din lume,
Prefer doar un moment de rațiune.
Să știi,mă învălui în cercuri de dor
Iar inima mi se face izvor,
Dragostea anilor mei tot mai grei,
A trecut printre flăcări și printre zmei.
Similare
Minunat! vâ multumesc pentru aceastâ aducere-aminte de glia strâmoseascâ….
Cu respect/Jenny din Suedia