Autor: Gruia COJOCARU
Primit pentru publicare: 4 Apr. 2022
Editor: Ion ISTRATE
Copyright: © 2022 Gruia Cojocaru, © 2022 luceafarul.net
© 2022 by Agata
Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale.
Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați.
NB
Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net, a cărei unică responsabilitate este de a publica opiniile colaboratorilor ei. Răspunderea privind corectitudinea și coerența informațiilor prezentate, precum și eventuale consecințe revin autorilor, conform prevederilor legale.
Victoria premierului Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria e un eșec al Bruxelles-ului și un triumf al suveranismului în Europa. Să biruiești opoziția unită maghiară, susținută de Bruxelles și de Washington este echivalentul unei palme dată birocraților din Vest, care n-au putut suprima calul troian din construcția europeană. Viktor Orban a devenit astfel campionul pragmatismului în Uniunea Europeană, susținut de o națiune care știe să-și construiască civilizația prin efort creator individual, fără teama că i-ar ofensa pe mogulii Vestului. E de așteptat ca noile investiții chineze și rusești în Ungaria să fie o sursă de inspirație (și) pentru națiunile iritate de dominația Berlinului, jucătorul dominant al construcției europene.
Într-o logică fără multă coerență, n-aș vrea să trag sub preș urmele replicilor criticilor mei, care, pe Facebook, după apariția articolului Ungaria – refuzul de a fi captiv în lumea liberă, au zeflemisit impactul apropierii lui Viktor Orban de Federația Rusă și rolul injecției de capital pe care China a inoculat-o în economia maghiară. Iată că nu m-am înșelat, analiza din mai 2021 fiind corectă dat fiind rezultatul alegerilor din 3 aprilie 2022!
Estimez acum că Palatul Elysee a început să transpire timorat citind știrea despre rezultatul alegerilor din Ungaria. Motivul? Oricât ar părea de straniu, succesul lui Viktor Orban va aduce contracandidatului actualului președinte francez câteva procente bune de voturi la prezidențialele din Franța, organizate în acest an. Atât Marine Le Pen, cât și Eric Zemmour marșează pe teme similare cu cele ale premierului maghiar, iar recentul succes al FIDESZ va avea efect de contaminare. Astfel, Emmanuel Macron – prins între eșecul convorbirilor cu Vladimir Putin și noile probleme economice survenite din afacerea din Ucraina – vede amenințătoare umbra contracandidatului la funcția supremă în stat. (Personal îl văd pe Eric Zemmour un candidat mai dificil decât Le Pen pentru actualul președinte, însă dacă invazia din Ucraina se prelungește agresiv, lidera extremei drepte are o șansă mai mare decât în anul 2017.)
Revenind la Ungaria lui Viktor Orban… Încărcat cu energia electoratului, premierul maghiar va avea un cuvânt mai apăsat la Bruxelles și va promova interesele Ungariei cu un pragmatism agresiv, pe care Vestul va fi nevoit să-l digere cu noduri. Pentru noi, românii, dincolo de admirația pe care i-o purtăm (mulți dintre noi), victoria lui Orban nu e o veste tocmai grozavă, deoarece va întări filonul naționalist maghiar din Transilvania, mai ales în Ținutul Secuiesc. Strategia Națională a Ungariei, adoptată în anul 2011 în Parlamentul de la Budapesta, cu privire la ungurii din bazinul carpatic va trece la alt nivel. Urmărind proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, vor continua cumpărarea la bucată a unor hălci din Transilvania – beneficiind din plin de cozile de topor românești! –, iar în paralel învățământul în limba maghiară va fi subvenționat și de Guvernul Orban pentru consolidarea spiritului maghiar în lăuntrul României. Firesc! Inclusiv construirea unei universități cu predare în limba maghiară, obiectiv mai vechi al comunității ungare, agreat de Budapesta, ceea ce n-ar fi rău deloc.
Biruința lui Viktor Orban vine la pachet cu cea a președintelui sârb Aleksandar Vučić, care și-a zdrobit din primul tur adversarii în alegerile prezidențiale și parlamentare din Serbia. Ambii jucători au o politică externă care include cooperarea economică rodnică cu gigantul Asiei de Est și cu Federația Rusă.
Aparent singuratici, Viktor Orban și Aleksandar Vučić au devenit tigrii Europei. Feline inteligente, silențioase când e cazul, știu să-și diversifice hrana explorând spații noi, accesibile doar prădătorilor de top. Triumful lor confirmă maturitatea națiunilor din care fac parte, dezvăluind abrupt putreziciunea Bruxelles-ului, care funcționează cu motorul semi-gripat.
Gruia Cojocaru
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania