Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Ținutul uitat de timp, poem dramatic. Reportalaj de Cactus Jak

     

    Adevărat, adevărat vă spun vouă căci sunt tare mândru că m-am născut aici dragi concitadini, mai vechi sau mai noi, [precum ciocoii] în frumoasa urbe cu arbori [stejari] seculari și cu vestigii de peste șase secole, taman de pe vremea Domnitorului Alexandru Cel Bun [la ce o fi fost bun și el ] nu comentez… dă rău la CV când te legi de pletele conducătorilor așa ca-n zilele de acu.
    Dar, pentru a nu folosi prea multă gargară scriptologică voi încerca să detaliez și să probez vechimea urbei pe numele SF [INA-ȘO- TOB ului].
    Ajuns în centru vechi [denumire mai veche, adică de pe vremea când comuniștii nu aveau decât un singur partid, un singur tată și o singură deviză : – Prin munca tovarășilor vom construi, vom face, vom realiza [excepție de la regulă făceau cei cu propaganda] în rest, într-adevăr se muncea. Dar să lăsăm linia partidului pe direcția sa și să revenim la ceea ce doresc să argumentez repetându-mă.
    Ajunși în centru vechi de pe Calea Națională, ochiul se oprește spre o formă nu prea mare geometrică, Circulară din rame și geamuri din sticlă proporțional repartizate asemenea unui coș răsturnat cu gura în jos și care ține în centru său, rău conservate, dar interesant arată, două cuptoare de pe vremea Domnitorului Alexandru Cel Bun.
    Ei bine, pentru argumentarea aceasta, unul din râmarii de după revoluție cu statut de venetic pe acest ținut a împroprietărit mai multe grupe de meseriași de genul [ceaunari, lingurari, argintari, aurari] dându-le locuințe întru-un fel de proprietate [întrucât aceștia nu prea mai plăteau chiria, curentul și alte utilități necesare, ca modeste daruri cu fundițe electorale.
    Concluzia… cuptoarele nu mint, pot fi verificată autenticitatea acestora din păcate nu și cei ce locuiesc prin jurul acestora, aceștia schimbându-și denumirea într-o formă ce poate fi ușor confundată cu numele băștinașilor… dar nu-i treaba noastră aceasta din moment ce culoarea mai afumată a acestora leagă cuptoarele de aceștia.
    Asta nu e tot. Ca drept dovadă, nici nu ar trebui să privim atât de departe în trecut când prezentul ne dezvăluie un alt mister elucidat.
    În verile cu căldură, tot în centru istoric al YNA-ȘO TOB-ului, de la amiază și până la miezul nopții se aud un fel de strigăt de luptă într-o limbă mai veche și poposesc în zona centrală un fel de triburi surde întrucât toți țipa unul la altul, și curios, nu se ascultă nici unul iar ca îndeletnicire, din timpuri străvechi rămase, e râșnitul semințelor de floarea soarelui și fumatul pipei păcii căci își mai împrumutase țigări unui altora.
    Așa de bine se oglindește traiul tribal încât trecătorii etnici ocolesc zona cu mare atenție.
    Fenomenul se observa cel mai bine după miezul nopții când în urma plecării acestor migratori rămân în acea zonă vestigii clare de gunoi de ordinul zecilor de kg cu care s-ar putea umple multe vitrine ale marilor muzee contemporane.
    Ei, acum să mă mai contraziceți voi că centru istoric nu prea mai are istorie sau cultură de floarea soarelui că vă arăt imaginile culese dea lungul timpului în care se vede clar efortul deosebit al acestor înaintași-codași în a-și păstra tradiția, obiceiurile și nivelul înalt de civilizație bine conservat.
    Ceea ce v-am scris este o parodie ce nu și-a propus să nu evidențieze pe nimeni, să nu calomnieze sau să discrimineze pe cineva, departe de mine acest gând, personajele fiind fictive am dorit să-mi încerc și eu penița să scot un zâmbet de pe ici, de pe acolo, așa ca să ne bine dispunem împreună.
    Al dumneavoastră, Cactus Jak.
    Pe mâine sau pe când vine!
    OPIS ,,ȚINUTUL UITAT DE TIMP,, de Michael Connor după romanul lui Edgar Rice Burroughs film SF din 1975 și care are ca subiect o întoarcere in timp in era dinozaurilor.
    Botoșani, 28.11.2021, ora 01:36

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5