Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Un mixaj spectaculos de forme de expresie, dinamism şi fantezie ingenioasă pe simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca

Primit pentru publicare: 06 Ian. 2021
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Revista Luceafărul
Foto: Andrei Budescu
Publicat: 08 Ian. 2021
© Cosmina Marcela Oltean, ©Andrei Budescu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

 Un mixaj spectaculos de forme de expresie, dinamism şi fantezie ingenioasă
pe simezele Muzeului de Artă din Cluj-Napoca

O expoziţie rară în peisajul muzeal din România, dar extrem de curajoasă prin abordarea conceptuală şi metodologică a relaţiei dintre artă şi educaţie, şi-a deschis porţile în luna decembrie la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, unde va rămâne disponibilă publicului spre vizitare până la data de 17 ianuarie 2021. Acroşaje participative este rezultatul unui proces ambiţios de construcţie şi creaţie colaborativă, pus în pagină la iniţiativa istoricului de artă Alexandra Sârbu, muzeograf în cadrul prestigioasei instituţii muzeale clujene, în parteneriat cu Departamentul Foto-Video-Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universităţii de Artă şi Design (UAD), prin care simezele impozantului edificiu laic baroc din inima centrului istoric al oraşului, fostul palat-reşedinţă al Guvernatorului Transilvaniei, contele Bánffy György, au devenit scena unei energii creatoare debordante – artă video şi animaţie, sunet, lumină şi scriere creativă – care deschide noi şi suprinzătoare perspective asupra unor lucrări de referinţă din patrimoniul „Galeriei Naţionale”, expoziţia permanentă a muzeului. 

Splendide operele picturale ce se înscriu ca repere iconice în biografia artistică a unora dintre cei mai mari maeştri ai artei româneşti moderne, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza sau Camil Ressu, s-au preschimbat, sub imperiul unor dialoguri stimulante, schimb valoros de idei şi exerciţii de creativitate, în surse de inspiraţie dintre cele mai fecunde, alimentând o cheie de lectură neaşteptată, proaspătă şi captivantă, în concepţia şi viziunea regizorală a unor tineri foarte talentaţi, Cristian Coptil, Diana Iftime, Alexandru-Andrei  Petrea şi Diana Ţepeş, care studiază, în prezent, fotografia, arta video şi prelucrarea imaginii pe suport digital în cadrul Universităţii clujene. Fascinantele intervenţii de artă video şi animaţie care îi au ca autori, realizate sub atenta îndrumare a lect. univ. dr. Andrei Budescu, şef al Departamentului Foto-Video-Procesare Computerizată a Imaginii, au dat naştere, într-o simbioză minunată cu mostre elocvente de sensibilitate şi ingeniozitate literar-muzicală, unui „cadru expoziţional insolit ce încurajează o reflecţie aprofundată asupra relaţiei dintre imaginaţie, percepţie şi emoţie în experienţa estetică, explorând-o printr-o pluralitate seducătoare de limbaje expresive”, după cum preciza Alexandra Sârbu, iniţiatoarea şi coordonatoarea principală a proiectului. 

Lansându-le tinerilor provocarea de a exercita, concomitent, o dublă postură, şi anume cea de autori şi actori, regizori şi protagonişti ai unui veritabil parcurs-conversaţie interdisciplinar cu unele dintre cele mai remarcabile opere de artă din colecţia muzeului, „într-o formulă care a îmbinat armonios procesul de creaţie artistică cu cel de muzeografie colaborativă şi public curating, muzeul s-a erijat, în mod conştient şi voluntar, în rolul de facilitator al unei experienţe deschise, făcând apel la şi oferind spaţiu de expresie altor voci, care se investesc literalmente entuziast, deopotrivă intelectual, cultural şi emoţional, într-un efort colectiv de construcţie a unor scenarii interpretative ce poartă marca inconfundabilă a privirii dezinhibate”, a completat Alexandra Sârbu. Este vorba, în opinia muzeografei, despre „un demers de co-creaţie hrănit prin dialog şi confruntare de idei, întrebări reflexive şi o varietate de interacţiuni, relaţionări şi practici generatoare de sens şi semnificaţie, în care noile conţinuturi şi perspective narative sunt discutate şi negociate între participanţi”.   

Fundalul muzical care-i acompaniază pe vizitori în interiorul sălii de expoziţie este compus dintr-un colaj de improvizaţii libere şi compoziţii proprii pentru pian solo în interpretarea Iuliei Iacob, studentă în anul II la specializarea Istoria şi Teoria Artei, cea care a semnat, de altfel, şi textele de prezentare ale lucrărilor aflate în expunere. Dincolo de rafinamentul scenografic care imprimă întregii ambianţe calitatea unei impresionante instalaţii artistice, nu mai puţin important de semnalat este şi modul inspirat de promovare al evenimentului pe reţele de socializare, prin conceperea unor spoturi publicitare de mare impact şi atractivitate care sunt prevăzute spre a fi rulate, cu o frecvenţă săptămânală, pe întregul interval calendaristic consacrat expoziţiei. 

Dacă ar fi să recurgem la o descriere foarte succintă, Acroşaje participative este, potrivit Alexandrei Sârbu, „un proiect inovativ, creativ, interdisciplinar şi intens participativ, bazat pe convergenţa dintre practica instructiv-educativă axată pe experimentarea artei şi cercetarea artistică contemporană, care se înscrie, în mod clar şi distinct, în dinamica producţiei culturale”. Cu alte cuvinte, deţine toate ingredientele unei sincronizări reale cu cele mai vizionare şi îndrăzneţe demersuri de acest gen care pot fi întâlnite în oferta marilor muzee ale lumii occidentale, tot mai interesate, după cum sublinia în continuare muzeografa, „să-şi implice activ şi creativ comunităţile de referinţă în experienţe de cunoaştere şi relaţionare antrenante, semnificative, memorabile şi, foarte important, transformative în strânsă conexiune cu propriile colecţii, contribuind, astfel, nu doar la creşterea atractivităţii şi accesibilităţii spaţiului muzeal în sens generic şi, implicit, al patrimoniului cultural deţinut, ci mai ales a gradului de conştientizare şi recunoaştere publică a imensei lor relevanţe educative şi sociale”. Iar în acest sens, accentuând, totodată, şi extraordinara oportunitate de creştere personală şi profesională pe care întregul proces de elaborare al expoziţiei a oferit-o unor tineri aflaţi în plină formare, Andrei Budescu sublinia: „Acroșaje participative a creat pentru tinerii artiști, aflați la început de drum, șansa de a-și etala propriile reinterpretări ale marilor maeștri pe simezele Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cu ajutorul noilor tehnologii vizuale, sălile de expoziție au căpătat o nouă perspectivă menită să dirijeze pașii spectatorului spre o experiență interioară contemplativă, spre o detașare, fie şi preţ de câteva minute, de la tumultul vieţii cotidiene”.

Prin acest proiect expozițional, muzeul de artă clujean oferă publicului o experiență estetică aparte, memorabilă. Apoi studenții participanți la proiect au avut șansa unică de a lucra alături de specialiștii muzeului și de a se îmbogăți cu o experiență didactică și profesională prețioasă. Pentru orice tânăr aflat în plin proces de formare academică și profesională, astfel de ocazii sunt neprețuite și foarte necesare. 

Nu ne rămâne decât să vă invităm cu căldură să păşiţi pragul acestei expoziţii cu totul speciale, o destinaţie culturală care, în opinia noastră, nu ar trebui ratată. Felicitări binemeriate Muzeului de Artă din Cluj-Napoca şi echipei care a făcut posibilă concretizarea acestei generoase şi meritorii iniţiative, mai ales într-o perioadă marcată profund de actuala criză pandemică globală ce a generat dificultăţi economice, incertitudini şi provocări fără precedent sectorului cultural-educaţional şi, nu mai puţin, breslei muzeale. Cu atât mai mult, efortul lor excepţional ar trebui onorat cu o prezenţă cât mai numeroasă a publicului vizitator.  

––-
Imagini din expoziţia Acroşaje participative deschisă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca