Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Un nume care trebuie reţinut: MICHAELA GHERMAN

    ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
    Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

    Primit pentru publicare: 24 Aug. 2018
    Demersul publicării, prezentare: Prof. Gheorghe MEDIAN, redactor al Rev. Luceafărul
    Debut în revista Luceafărul: Michaela GERMAN
    Publicat: 25 Aug. 2018
    Editor: Ion ISTRATE

     

     

    Un nume care trebuie reţinut: MICHAELA GHERMAN

     

    Am avut privilegiul de a cunoaşte, în ultimii ani, câţiva autori de literatură, unii la început de carieră, alţii cu mai multă experienţă, ale căror creaţii le-am propus spre publicare Revistei „Luceafărul”. Recomand acum redacţiei, o sensibilă poetă şi prozatoare – Michaela Gherman – al cărei nume l-am remarcat printre colaboratorii Revistei călărăşene „Dor de Dor”şi pe care, am avut ocazia să o cunosc personal, în această vară.
    Discretă şi parcimonioasă în datele care o privesc, Michaela Gherman, hunedoreancă din localitatea Streiu, consideră că cea mai bună recomandare a sa, o fac scrierile, în versuri şi proză, publicate în diverse reviste ( „Retrospective”, „Mlădiţe”) şi antologii ( „Vis împlinit”, „Prietenie”, „Dialog cu versul Iubirii”), cititorii revistei „Luceafărul” având posibilitatea să o cunoască, din lectura celor care vor apărea în paginile revistei.
    Cu speranţa că am fost inspirat şi de această dată, trimit spre publicare, două dintre scrierile Michaelei Gherman, urându-i autoarei o lungă colaborare cu Revista „Luceafărul”.
    Gheorghe Median

    Debut în revista Luceafărul

    Michaela GHERMAN

     

    Luna plină- iulie

    Luna, sigiliu de mărgean pe nopți de taină.Zbor ce nu se stinge.Zbor rămas să plutească mereu în pajiştea inimii mele.
    Când e lună plină în iulie parcă vezi căzând zăpezi dintr-un ținut al nimănui si visezi pe Nils Holgersson şi-ai vrea să poți călători peste mări si țări împreună cu un cârd de gâște sălbatice.
    E senin.E lună…e frumos şi nu poți sta supărat.In umbre,ciudate cumpeni de fântâni întind gâturi către balanța lunii.Si inima alunecă si ea în vis.
    Taina verii…
    Încep să desenez păsări de noapte pe obloanele unei case care nu mai este.

     

    Cuvânt pentru vară

    Pe un fir de nor,nor singuratic,caut ca într-o lacrimă de opal cuvinte de piatră scumpă cu care să laud vara.
    Scriu cu creion de secară si grâu pe pereții morii de vânt a gândurilor.
    Si nu găsesc cuvintele.
    E ca şi cum insomniile ti-ar înjunghia malurile si-apoi te simți colindat cu aromă de spice secerate care s-au țicnit în soare.
    Si după ce gânduri de foşnet apar si cuvintele-ți întind sufletul pe ierburi răcoroase se scutură vorbele pe inimă.
    Îmi place să înnot în vâltoarea lor până mă înec şi tac în fața verii.

    Etape

    Odinioară eu prin ani treceam nepăsătoare
    Si chiar credeam că pot zbura până la stele
    Dar viața e cumplitul cămătar
    Ce dă cu-o mână,apoi ia,iar si iar..
    Eu nici în veci nu m-oi plăti de datorie
    De toate amintirile ce-mi reînvie
    Si pururi cu ce-i bun la concurență
    Nicicând nu voi ajunge la scadență
    Ce dacă zborul anilor mi-e scris pe față?
    Inima mea e încă-n dimineață.
    E drept că tropotirea-i e cam stinsă
    Dar o aud si-acum țipând dacă e-nchisă.
    Nu judecați cum îmi e visul
    In el sunt eu
    Si asta-i taină ce e într-nsul.

    Înserare

    Pe un butuc tăcut din lemn m-aşez
    Printre copacii verzi priveliştea o văd
    Cu sălcii si cu-arini ce par că ard
    Pe mal e ziuă încă
    Doar eu mă înserez.
    Bolta-i albastră si-n zare norii ard
    Sclipeşte râul STREI,înspre apus o clipă..
    O pasăre de noapte eu o aud cum tipă;
    Si vrrr..un stol de vrăbii zbucneşte peste-un gard
    M-aplec acum mirată,pe-amurg ca pe o ramă
    Ce străluceşte din umbra visului pustiu
    Si cred, pornind aiurea rănitu-mi dor târziu
    Că am luat în brațe timpul
    Dar n-am băgat de seamă
    Pe-albastră depărtare a luncii de demult
    Copilăria mea a ars sclipind în râul serii
    Acum aud deodată rupând tăcerea verii
    Vrrr…timpu-n zbor, pot doar să îl ascult.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5