Primit pentru publicare: 4 mai 2017
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, UNAGE Iași
Publicat: 5 mai 2017
Editor: Ion ISTRATE

Un secol şi jumătate de Convorbiri Literare

Publicaţie cu o lungă tradiţie, cu o istorie proprie şi cu un statut important în literatura şi cultura românescă, Convorbiri Literare a împlinit anul acesta 150 de ani de activitate.

Istoria publicaţiei, pe scurt

Titu Maiorescu vine cu propunerea de a înființa  un jurnal literar în care s-ar tipări scrierile aprobate în cadrul Junimii. Titlul, după mai multe discuţii şi propuneri, rămâne cel propus de Iacob Negruzzi şi pentru că a găsit cel mai potrivit nume, Maiorescu afirmă că Negruzzi ar trebui să conducă revista. Cu problema legată de titlu şi de numirea directorului rezolvată, la 1 martie 1867 debuta la Iaşi revista Convorbiri Literare la iniţiativa membrilor Junimii, care doreau să ducă mai departe tradiţia şi formatul revistei România Literară. Grupul fondator era cel junimist format din cei cinci tineri intelectuali ieşeni: Iacob Negruzzi, Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și P.P.Carp. Primul număr apare în 300 de exemplare, cu o prefață de Iacob Negruzzi. Foate bine primită, numerele următoare s-au scos în tiraj de 500 sau chiar 800 de exemplare. Timp de 19 ani a funcţionat la Iaşi, după care, din 1886 până în 1944 se mută la Bucureşti avându-l ca redactor-şef pe Iacob Negruzzi, cel care a condus publicaţia de la începuturi şi care ulterior predă ştafeta grupului format din Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P.P.Negulescu şi Rădulescu-Motru, foşti elevi ai mentorului Junimii, Titu Maiorescu. Programul inițial al revistei era strict literar, fiind  promovată o critică obiectivă și continua, mai ales, în primele decenii, tradiția Daciei literare. Însă apariţia revistei era justificată şi de noile preocupări ale junimiştilor care împleteau literatura cu filosofia, filologia şi istoria.

Librăria şi tipografia Junimea, Curierul de Iaşi şi Convorbiri literare

Conturând o direcţie modernă în cultura românescă a vremii, publicaţia câştigă curând un înalt prestigiu, iar asta datorită echipei redacţionale, colaboratorilor şi a accentului pus pe etică şi valoare estetică. Publicaţia se bucura de prezenţa în paginile sale a poemelor lui Mihai Eminescu, a poveştilor lui Ion Creangă, a comediilor lui Ion Luca Caragiale, a poemelor lui Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, Duiliu Zamfirescu, a contribuţiei  lui Ioan Slavici cu ale sale nuvele şi poveşti, a lui  I. Al. Brătescu Voinești precum şi a altor scriitori ai vremii. A.D. Xenopol și Nicolae Iorga s-au remarcat ca doi istorici de seamă. Cu operele publicate de aceşti autori s-a construit patrimoniul liteaturii române, iar faptul că fragmente din operele lor au apărut întâi în Convorbiri Literare a ajutat nespus la sporirea prestigiului revistei. Odată cu Convorbiri Literare  s-a schimbat, după cum spunea Nicolae Manolescu, însuși criteriul de omologare a literaturii.

Convorbirile Literare de azi

Din ianuarie 1996, Convorbiri Literare se întoarce la Iaşi cu o nouă serie, în format tabloid, color, editor devenind Uniunea Scriitorilor din România. Astăzi, revista îşi continuă activitatea culturală, fiind condusă de Cassian Maria Spiridon, redactor-șef și editor, poetă şi eseistă.  

Cu ocazia aniversării, în perioada 22-25 aprilie, Zilele Revistei Convorbiri Literare, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Iași au avut loc o serie de simpozioane, iar în deschidere a fost proiectat un film documentar despre istoria revistei de la înfiinţare până în prezent. Revista Convorbiri literare a contribuit la dezvoltarea limbii române literare și la promovarea valorilor literare universale.

Siteografie:

1. http://www.gorjeanul.ro/cultura-2/o-revista-longeviva-convorbiri-literare-150-de-ani-de-la-aparitie-100-de-ani-de-la-moartea-lui-titu-maiorescu#.WQtnTNSLRH1
2. http://www.europalibera.org/a/28341564.html