Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

UNIVERSUL COLECŢIILOR

BaltutaStelianaPrimit pentru publicare: 19 nov. 2015
Autor (inlcusiv foto): Etnograf Stelieana BĂLTUŢĂ, redactor al Rev. Luceafărul (Bt.)
Facilităţi logistice pentru publicare: Carolina COROLIUC
Publicat: 20 nov.2015

UNIVERSUL COLECŢIILOR

Pe 24 octombrie 2015, la Muzeul Judeţean Botoşani, s-a deschis expoziţia complexă numărând aproape 6000 de piese din Colecţia pregătită iniţial cuprinzând 10.000 de piese aparţinând colecţionarului MIHAI C.V.CORNACI.

Momentul a fost o adevărată sărbătoare pentru că domnul Mihai Cornaci era şi la o frumoasă vârstă aniversară, împlinind numai cu o zi înainte, pe 23 octombrie, 66 de ani.

baltutaExpoziţia a fost încununată de succes fiind vizitată şi apreciată de persoane de diferite vârste, dar mai ales de grupuri de şcolari, cei mai mulţi de la Liceul de Ştiinţe ale Naturii „Grigore Antipa” veniţi împreună cu domnul profesor Paul Ungureanu. Elevii au avut ca exemplu o pasiune de o viaţă, pasiunea de colecţionar, care presupune ştiinţă, răbdare, ordine şi nu în ultimul rând, o mare investiţie financiară, implicarea familiei.

Special şi unic a fost faptul că momentul expoziţional a fost cuprins ca timp, între ziua de naştere şi cea onomastică, pentru că pe 8 noiembrie a fost sărbătoarea ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, domnul Cornaci purtând prenumele Mihai.

La deschidere, la prezentarea expoziţiei, care a fost de înaltă ţinută pentru valoarea colecţiei, au participat Colonel (r.) dr. Sergiu Balanovici, profesor Cornelia Viziteu – Director al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, General dr. Gică Mariţanu, Colonel (r.) Ioan Siminicianu (Preşedintele Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române), Inginer Coriolan Chiricheş (Preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Botoşani), Inginer Gheorghe Hreapcă (epigramist), Scriitor Dr. Lucia Olariu Nenati. Publicul venit la manifestarea culturală a fost numeros, sala fiind aproape neâncăpătoare, nelipsind nici jurnaliştii din mijloacele de mediatizare, de la desfăşurarea evenimentului.

Expoziţia a fost extrem de meticulos organizată, cu etichete explicative, ea fiind o sursă şi de clare informaţii istorice şi documentare şi  chiar o sursă de învăţare privind alcătuirea unei colecţii. Colecţia Mihai C. V. Cornaci, păstrează un patrimoniu cu piese care dacă n-ar fi fost salvate la timp, s-ar fi pierdut pentru totdeauna. Astfel colecţia creează imaginea completă a unor domenii, expoziţia fiind grupată pe EXPONATE NUMISMATICE cuprinzând: Emisiuni monetare româneşti moderne şi contemporane, Emisiuni monetare din diverse state ale lumii, Unităţi şi subunităţi monetare din emisiunile Imperiului Roman, Din Emisiunile Sadagura, Jetoane, Emisiuni de bancnote româneşti, din bancnotele lumii, „Memoria metalului”, Aspecte ale istoriei naţionale oglindite în medalistică, Exponate de insigne (diverse tematici şi subiecte), Faleristică românească (Sigilii diverse, Distincţii şcolare); EXPONATE FILATELICE cuprinzând: Dorohoi în secolul XX – cartofilie, Un dicţionar filatelic – filatelie şi exploatare poştală, Câte ceva despre numismatică – maximafilie; EXPONATE DIVERSE cuprinzând: Filumenistică, Ceasuri de buzunar, Instrumente de scris, Exponat combinat – numismatică şi filatelie, Tegestophilie, Etichete ale fabricilor de bere din România, Berărit botoşănean – Studiu, Rasophilie – Lame de ras, Mărţişoare numismatice, Platouri şi piese ceramice, Mihai Eminescu – documentar, George Enescu – documentar, Nicolae Iorga – documentar.

Mihai C.V. Cornaci este un adevărat şi talentat colecţionar care se respectă, îşi respectă colegii de breaslă, dar şi pe vizitatorii care văd, admiră şi apreciază colecţia.

Este o colecţie ştiinţific şi meticulos alcătuită pe „Domenii de colecţionare”, şi nu un număr de piese adunate la întâmplare, din care privitorul să nu înţeleagă nimic.

Mihai C.V. Cornaci a transmis pasiunea de colecţionar şi fiului Bogdan, dar şi nepoatei Alexia – Georgiana, care au în expoziţie piese ce le aparţin.

Nu trebuie să uităm faptul că domnului Mihai Cornaci i-a stat mereu aproape soţia, profesor Paraschiva Cornaci, nu numai în toate momentele dar şi în demersul de alcătuire a acestei valoroase colecţii.

Expoziţia a fost însoţită de afişe, de o invitaţie specială şi de o carte poştală ocazională care a fost înmânată celor prezenţi la manifestare.

Pentru lunga perioadă de muncă, pentru activităţile pe care le-au iniţiat, organizat în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” şi care au fost cunoscute de publicul larg, la care au participat şcolari, doamna Director Cornelia Viziteu a înmânat doamnei şi domnului Cornaci diplome, dar şi pentru fiul Bogdan şi nepoata Alexia.

Punctul nostru de vedere este că selectiv, tematic sau pe subiecte, colecţia merită să facă obiectul unor comunicări cu diverse ocazii.

După prezentarea Colecţionarului, a colecţiei, a cadrului expoziţional, mă voi opri la câteva detalii (cu exemplificare).

Cel mai important exponat este cel ce prezintă moneda modernă şi contemporană. Exponatele conturează proiectul sistemului monetar din reformele lui Cuza, continuând cu primele emisiuni monetare de la crearea sistemului monetar propriu din 1867, către prezentarea acestora evolutiv, tehnic şi valoric, până astăzi. Stema de stat de pe reversul monedei a fost redată şi color pentru ca vizitatorul să înţeleagă mai bine compunerea heraldică şi evoluţia ei în timp. Unitatea monetară din proiectul de reformă se numea „român”, având ca multipli, valoarea de 5 şi 20 „români”.

De valoare excepţională în colecţie sunt şi monedele romane (denar, sesterţius, assarion) având pe ele chipul unor frumoase aristocrate romane. Etichetele explicative precizează perioada de circulaţie a acestor monede, numele aristocratelor, şi anii când ele au trăit. În aceeaşi categorie se încadrează şi monedele din vremea Republicii Romane (denari, siliqua, follis) – cu chipul împăraţilor Vespasian, Traian, Marcus Aurelius, Commodus, Hadrian, Constantin al II-lea, Julian, Licinius, cu precizarea foarte clară a anilor de vieţuire şi a celor când au fost împăraţi şi când au circulat monedele pe care Mihai Cornaci le are în colecţie.

Alte exponate care atrag atenţia sunt cele care ilustrează VÂNĂTOAREA, şi care trezesc interesul prin informaţiile pe care le aduc despre Societatea de vânătoare „MOLDA” a vânătorilor din judeţul Botoşani, care avea o insignă, un statut şi o ştampilă. Societatea a fost recunoscută printr-o adresă din 10 noiembrie 1923 trimisă de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Direcţia Vânătoarei, cu tilul: Domniei Sale D-lui Preşedinte al Soc. de vânăt. „Molda” din Botoşani. Domeniul l-a interesat în mod special pe colecţionarul Mihai C.V. Cornaci, pentru că bunicul după mamă Robu. P. Gheorghe, care a trăit între anii 1862-1935, a fost Pădurar şi vânător în Cantonul Coşula, şi apoi tatăl său Cornaci C. Vasile a fost paznic de vânătoare la cantoanele silvice Buda, Trestiana, Gavrileşti, Jud. Botoşani în anii 1949-1952. Atât de la bunic cât şi de la tată a învăţat că „vânătoarea este selecţie, nu măcel”.

Piesele care pot fi admirate sunt insignele cu vânatul, însemnele vânătoreşti, vânatul în compoziţii heraldice, insigna unicat în colecţiile de specialitate („Paznicul de vânătoare”, „Domeniile Bucovinei”) şi piese ca Trofeu la vesta vânătorului purtate la momente de ceremonial, dar şi sculpturi mici în corn de cervide, cu o reală valoare artistică.

Seriozitatea şi rigoarea de lucru în domeniul colecţiilor se remarcă şi la realizarea de insigne reprezentându-i pe Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Veronica Micle, pentru care Mihai Cornaci a creat întâi machetele, apoi a solicitat aprobarea ştampilată şi semnată a conducerii Bibliotecii „Mihai Eminescu”, trecând în final la pasul următor de trimitere a comenzii către „Accesorii Prod. Oradea” spre execuţie.

În afara acestor trepte valorice de creare, machetare şi aprobare a unei instituţii, apariţia unor insigne s-ar numi impostură, şi nu rigoare ştiinţifică în Insignografie.

Aceleaşi trepte valorice de realizare le-a parcurs şi în domeniul Medalisticii când prin propriile eforturi financiare, dar cu aprobarea conducerii instituţiei, a Directorului Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, colecţionarul Mihai Cornaci a lucrat la concepere, machetare şi trimitere spre realizare la un atelier specializat la Moscova, MEDALIA BIBLIOTECII „MIHAI EMINESCU” Botoşani, lucrată din tombac acoperit galben prin procedeul galvanizării.

Expoziţia cuprinde şi Diplome meritorii ca recunoaştere a calităţii de adevărat colecţionar, prin medaliile primite, distingându-se Medalia cu Brevet semnat de Preşedintele României Emil Constantinescu şi de Ministrul Culturii Ion Caramitru, cu textul: (Se adevereşte prin prezenta că prin Decretul nr. 439/16.11.2000 Preşedintele României a conferit domnului Mihai C.V. Cornaci – filatelist medalia comemorativă „150 de ani de la Naşterea lui Mihai Eminescu”, pentru contribuţia deosebită, adusă la promovarea operei eminesciene).

Un centru de mare interes în colecţie îl reprezintă Emisiunea de mărci poştale, prima din România dedicate poetului Mihai Eminescu, în coală de emisie pentru importanţa personalităţii sale pentru Botoşani, pentru România, fiind şi acesta un mod de apreciere, de preţuire, la „50 de ani de la Moartea Poetului” (22 mai 1939). Cele 2 coli brun carmin şi brun oliv se găsesc azi doar la 5 colecţionari din România.

Atenţia este atrasă şi de Societatea „Amicii Regelui Mihai” (A.R.M) care cuprinde insigna regalistă mică în cruce, legitimaţia şi fotografia color specială care se oferă membrilor A.R.M.

Distincţiile şcolare, 12 la număr, au un loc special în colecţie, ele fiind medalii din perioada Regatului României şi o valoare document pentru Învăţământul Românesc.

Pe o distincţie dată ca Premiul şcolar –  la Învăţământul Primar, este gravat pe avers în profil regele cu inscripţia circulară: CAROL I DOMN ŞI PRIMUL REGE AL ROMÂNIEI şi pe revers: SERBĂTORIREA JUBILEULUI DE 40 DE ANI DE GLORIOASĂ DOMNIE, 1866-1906.

Altă distincţie dată ca Premiul II are gravat pe avers în profil pe MIHAI I, şi pe revers călimara, pana şi cartea cu inscripţia MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE. Inedite informaţii documentare cuprinde Berăritul la Botoşani, între exponate aflându-se imaginea Fabricii de bere „Didi” (demolată în 1951) şi fotografia din 1990 Mihai Cornaci cu Gheorghe Lazarovici fiul proprietarilor Zamfira şi Cristea Lazarovici ai fabricii de la Cişmea.

Colecţia referitoare la Berărit cuprinde şi etichete ale Fabricilor de bere din România şi imaginea Primului Catalog (Ediţia a III-a), publicat de Dr. Traian Popescu la München.

Emisiunile de BANCNOTE ROMÂNEŞTI, ca şi cele ale LUMII, au ocupat un spaţiu foarte mare în expoziţie, fiind făcute precizări pentru România, la bancnota falsificată şi bancnota contrafăcută.

Bogat reprezentată documentar este Cartofilia ilustrând oraşul Dorohoi, cu o diversitate de imagini (Edificii administrative, culturale, învăţământ, Unităţi economice, Unităţi militare, Locuri de agrement).

Nu greşim afirmând că document în colecţie va rămâne şi LAMA DE RAS cu precizarea dimensiunilor, grosimii şi a firmelor care le-au fabricat în cele 19 state ţări ale lumii, precizate pe etichete.

FILUMENISTICA a captat şi ea interesul, prin diversitatea tematică apărută în timp, pe cutiile de chibrituri. Referindu-se la DICŢIONARUL FILATELIC, Mihai C.V. Cornaci afirmă: „Deci în conţinutul prezentului exponat, facem referire la termenii de strictă necesitate din filatelie, la modul de întocmire şi organizare a unei colecţii, la mişcarea filatelică din România, la organizarea filateliei pe plan mondial la noţiuni de ordin tehnic privind caracteristicile generale şi particulare ale unei mărci poştale sau efect poştal.” Din filatelia clasică, în colecţie este şi un plic circulat din Corespondenţa MĂNĂSTIRII COŞULA (Expeditor: Mitropolia Moldovei – Iaşi; Destinatar: Mănăstirea Coşula Districtul Botoşani).

Dacă pentru vizitator a fost un efort de atenţie asupra fiecărui exponat care are propria valoare, atunci pentru colecţionar ca să ordoneze metodic fiecare piesă la locul ei, să ne dea nouă privitorilor toate explicaţiile ştiinţific, să lucreze la amenajarea expoziţională, a fost un efort uriaş, titanic.

În calitate de colecţionar MIHAI C. V. CORNACI, ne-a convins de valoarea mare, adevărată a colecţiei domniei sale, pentru care merită toate aprecierile împreună cu fiul Bogdan şi nepoata Alexia – Georgiana, alcătuind astfel grupul de 3 generaţii de colecţionari la Botoşani.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Foarte frumoasă ampla Dvs. prezentare, felicitări și aprecieri!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5