Primit pentru publicare: 9 Ian. 2022
Autor: Alexandru Florin ȚENE
Editor: Ion Istrate
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

Se cunoaște faptul că istoria se sfârșește de câteva ori în istoria civilizațiilor. Statul universal a început să se nască. Se pare că civilizația a ajuns la stadiul final al evoluției societății umane. După unele studii, așa s-a întâmplat cu Califatul Abbasid, Imperiul Roman, cu Imperiul Mongol și Imperiul Otoman, la care mai adaug Imperiul Rus (Sovietic ).Oamenii unui astfel de stat universal tind să-l considere Pământul Făgăduinței, scopul eforturilor umane. Pentru englezi s-a întâmplat în anul 1897 când ajunsese la apogeu Pax Britannica. Istoria se terminase. Cu toate acestea, societățile care cred că istoria lor s-a terminat sunt în pragul declinului.

Se pare că Occidentul este diferit de toate civilizațiile care au existat vreodată  datorită faptului a avut o influență enormă asupra tuturor civilizațiilor de pe Terra. Începând cu anul 1500. Occidentul a fost inițiatorul proceselor de modernizare și industrializare care s-au extins la scară mondială. La acest proces a contribuit și Biserica Catolică. Până în prezent dezvoltarea Occidentului nu s-a îndepărtat semnificativ de modelele de evoluție comune tuturor civilizațiilor existente de-alungul istoriei. Se pare că renașterea islamică și dinamismul Asiei demonstrează că și alte civilizații sunt active și ar putea deveni o amenințare pentru Occident. O mare confruntare războinică dintre Occident și statele nucleu ale altor civilizații nu este inevitabil, se pare că este posibil. Pe de altă parte, declinul treptat și fără un curs regulat al Occidentului, început în secolul al XIX-lea, ar putea continua sute de ani. Sau Occidentul ar putea să cunoască o perioadă de renaștere, să inverseze tendința de scădere a influenței lui în afacerile mondiale și să-și reconfirme poziția de lider urmat și imitate de alte civilizații. Valorile, cultura și instituțiile influențează considerabil modul în care statele își definesc interesele. Iar aceste interese  nu sunt determinate doar de valorile și de instituțiile proprii, ci și de norme și de instituții internaționale. Carroll Quigley  susține că civilizația occidentală a început treptat să prindă înmugurire, între anii 370 și 750 d.Hr., prin amestecul unor elemente ale culturilor clasice, semitice, sarazine și barbare. După părerea acestui savant și a altor specialiști în istoria civilizațiilor, Occidentul pare să iasă acum din faza de conflict. Civilizația actuală a Occidentului a devenit o zonă de securitate. Occidentul  își creează echivalentul unui imperiu universal, sub forma unui sistem complex de confederații, federații, regimuri și alte  tipuri de instituții de cooperare, care reprezintă materializarea la nivel civilizațional a angajamentului său față de democrație și de pluralismul politic.

Lecția cea mai importantă a istoriei civilizațiilor este că, desi multe lucruri sunt probabile, nimic nu este inevitabil. Civilizațiile se pot reforma și reînnoi, chiar unele au și făcut-o. Problema principală pentru Occident  este dacă, lăsând la o parte provocările externe, prin invazia musulmanilor, este capabil să oprească decăderea internă și să inverseze tendința. Se poate reînnoi Occidentul sau degradarea internă va continua și îi va accelera sfârșitul si/sau subordonarea față de alte civilizații, cum ar fi civilizația musulmană, mai dinamice din punct de vedere economic și demografic.

Pe la mijlocul anilor 1990, Occidentul avea multe dintre caracteristicile unei civilizații mature, în pragul declinului. Din punct de vedere economic, Occidentul era mai bogat decât oricare din civilizațiile de pe pământ. Dar, creșterea demografică natural era scăzută., în comparație cu țările islamice. Faptul că începuse să nu mai existe mână de lucru, doamna Angela Merkel a încurajat aducerea migranților din zona islamistă, datorită faptului că Germania nu mai avea mână de lucru.

Cancelarul german a vorbit și despre integrarea imigranților, susținând că toată lumea ce se stabilește în Germania ar trebui să aibă parte de o șansă, iar numele străine nu ar trebui să îi facă pe localnici să se gândească la altceva în afara de acceptare.

„Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume german înainte de a fi (considerată) integrată?
Cred că fiecare ar trebui să aibă o şansă, cel mai târziu atunci când ia cetăţenia germană, să fie văzut ca parte a acestei ţări, şi numele nu trebuie să joace niciun rol.

In urma cu cinci ani, pe măsură ce tot mai mulți refugiati au ajuns în Europa, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, spunea: „Ne vom descurca.” Criticii au numit atunci aceasta declaratie „marea ei greșeala”, dar timpul a dovedit că a avut dreptate.

Mohammad Hallak a gasit cheia pentru a debloca misterele noii sale patrii, când si-a dat seama că poate schimba subtitrările din contul de Netflix în germană. Sirianul de 21 de ani din Alep a notat cuvinte pe care nu le cunoștea, și-a mărit vocabularul și a devenit rapid vorbitor fluent de germană.  A trecut examenele de final de liceu cu o nota de 1,5, cea mai buna nota din anul său.
La cinci ani după ce a sosit în Germania ca minor neînsoțit, Hallak se află acum în anul trei de studio de  informatică la Universitatea Westfalia de Știinte Aplicate, unde studiază informatica, și își doreste să ajungă antreprenor IT.
In lunile și anii următori – în urma atacurilor sexuale de Revelion, din Koln, a atacului terorist Bataclan, de la Paris, și a atacului cu camionul intrat in piață de Crăciun, din Berlin, discursul de dreapta părea să câștige atentia unei părți din ce în ce mai mari a populației germane – chiar și atunci când crimele nu erau  comise de refugiati sosiți în 2015.

Potrivit The Guardian, pana in 2017, a existat o opinie generala conform căreia „Ne vom descurca” a anulat cariera lui Merkel și a fost o „greșeala catastrofală”, cum a catalogat-o Donald Trump.
„Cea mai proasta decizie pe care a luat-o un lider european, în timpurile moderne. Cariera ei s-a încheiat”, declara și Nigel Farage, pentru Fox News.
Și, desi, cum era de așteptat, Merkel nu a mai candidat la alegerile federale din 2021, succesorul ei în partid pare mai degrabă un centrist decât un hardliner, în poziția sa față de imigrație.

In plus, un studiu Deutsche Welle arata ca 68% dintre imigranti au o slujba (49%, o slujba stabila, si 19% lucrează part-time, cu maximum 450 de Euro pe luna), iar 20% sunt înscriși într-o schemă plătită de training.
După aceste încercări ale Germaniei cu integrarea musulmanilor, dar nu numai, pot să concluzionez printr-o estimare care ar putea fi corectă: civilizația Occidentală nu exista în anul 500 d.Hr, era în plină înflorire în 1500 d.Hr. și va înceta să existe cândva în viitor, poate înainte de 2500 d.Hr., datorită noilor civilizații musulmane, indiene și chineze, înlocuindu-le pe cele distruse în Occident de către migranții care nu au fost asimilați.

Va fi înlocuit Dumnezeul occidental  cu Alah-ul islamist?