Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Valea Ilvelor- depozitară a unui tezaur inestimabil de cultură populară românească

    Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE


    Valea Ilvelor- depozitară a unui tezaur inestimabil de cultură populară românească

    Primit pentru publicare: 31 Ian. 2021
    Autor:
    Prof. Gheorghe GIURGIU, Dej, județul Cluj
    Publicat: 03 Febr. 2021
    © Gheorghe Giurgiu, © Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE


     

    Valea Ilvelor- depozitară a unui tezaur inestimabil de cultură populară românească

    Cultura populară românească s-a format odată cu poporul român , în spațiul carpato-danubiano-pontic, prin îmbinarea tradițiilor preistorice cu cele dacice, romane și bizantine. În cele șase comune de pe Valea Ilvelor, județul Bistrița-Năsăud (Ilva Mare, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Lunca Ilvei, Ilva Mică și Leșu Ilvei) s-au păstrat aceste valori de neprețuit ale identității noastre naționale. De altfel satul românesc tradițional a fost depozitarul obiceiurilor, tradițiilor, a culturii populare, în general.
    Un rol important în păstrarea colindelor, cântecelor, obiceiurilor, tradițiilor, a costumelor populare de pe Valea Ilvei l-a avut ”Festivalul ilvean de colinde și obiceiuri de iarnă”, ajuns în 2020 la a 25-a ediție. Festivalul ilvean se datorează ASTREI năsăudene conduse de profesorii Ioan Seni (președinte, Despărțământul ASTRA Năsăud) și Pavel Berengea (președinte, ASTRA Ilveană) împreună cu astriștii : Ioan și Lucreția Mititean, Floarea Pleș, Mircea Daroși, Ioana Lăpușneanu, Romulus Berceni, Leon Catarig ș.a. Această frumoasă inițiativă a fost susținută de primarii și directorii de școli din cele șase comune ilvene, de cadre didactice, preoți, instructori de formații
    Trebuie să remarcăm contribuția scriitorului Ioan Mititean , care a consemnat în valorosul volum ” Valea Ilvelor – izvor de spiritualitate românească”, apărut în 2017, viața ilvenilor, frumusețea cântecelor, obiceiurilor și tradițiilor, a costumelor populare inegalabile. Această carte a fost scoasă la Editura Napoca Star, unde este director tot un ilvean: Dinu Virgil Ureche din Poiana Ilvei, editor, poet, publicist, dramaturg.
    La cea de-a 25-a ediție a festivalului ilvean, scriitorul Ioan Mititean a lansat un nou volum : ”De Crăciun pe Valea Ilvelor”, volum în care sunt cinstiți toți cei care au organizat și au participat la cele 25 de ediții ale ”Festivalului ilvean de colinde și obiceiuri de iarnă”. Cartea este un omagiu pentru artiștii populari, pentru primarii, directorii de școli și cadrele didactice de pe Valea Ilvei, pentru instructorii de formații, părinții, copiii, bunicii și străbunicii care au îmbrăcat portul popular autentic, păstrat din generație în generație, care asigură transmiterea repertoriului de colinde , celelalte obiceiuri și tradiții.
    O mențiune specială se cuvine primarului din Măgura Ilvei, domnul Valer Avram, care este un excelent edil, dar și un susținător al activităților social-culturale. Despre cele două volume dedicate ilvenilor de scriitorul Ioan Mititea, primarul Valer Avram spunea : ”Primul a apărut în anul 2017 , intitulat ” Valea Ilvelor- izvor de spiritualitate românească” – o temelie nebiruită a locuitorilor de aici, uniți prin credință și cultură, … . Al doilea volum, ”De Crăciun pe Valea Ilvelor”, este scris într-un stil antrenant și vibrant, de un om ce slujește de o viață cultura în favoarea binelui și frumosului ”.
    Festivalul ilvean s-a desfășurat alternativ în fiecare din cele șase comune, iar pe scene au fost prezentate colinde , obiceiuri de iarnă (Capra, Irozii, obiceiul Belciugarii ș.a.). Mi-a plăcut foarte mult și ”Plugușorul din Ilva Mare”.
    Obiceiul Belciugarilor , de origine greco-romană, este un spectacol de Crăciun pe Valea Ilvelor. Belciugarii sunt așteptați cu plăcere în fiecare gospodărie , întrucât ei aduc în respectiva gospodărie un an mai bogat. Colindul Belciugarilor începe în ajunul Crăciunului cu un grup de tineri costumați în țurcă (capră) și urși, conduși de o cătană (militar). În fața acestor feciori, o ceată de fete, îmbrăcate în frumoase costume populare le anunță venirea și îi așteaptă la fiecare casă unde intră să colinde.
    Colindătorii din Ilva Mare, grupurile ” Cununița” și ” Belciugarii ” s-au afirmat și cu alte ocazii. Au participat la Festivalul de Antropologie de la Milano (2007), unde au câștigat Marele Premiu, la Revelionul Integrării României în Uniunea Europeană, (la Clubul Diplomaților din București), la Festivalul ” Florile dalbe” (la Muzeul Satului din București) și la Festivalul ” La porțile dorului ” din Bistrița.
    Folclorul muzical de pe Valea Ilvelor este apreciat unanim. La Leșu Ilvei s-a constituit o formație de trișcași, formație la care s-au adăugat și alte instrumente populare: fluiere, tulnice, buhai, steaguri cu clopoței, solz de mesteacăn ș.a. (Trișca este un instrument muzical de suflat din lemn, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn, prevăzut cu găuri).
    Tot la Leșu Ilvei s-a înființat și un cor, în 1913, dirijat de țăranul plugar Crăciun Băloi.
    Suferințele locuitorilor de pe Valea Ilvei sub stăpânire străină rezultă și din balada ” Împărate, ardeți-ar scaunul la spate și casele jumătate!”. Folclorul muzical din Leșu Ilvei a atras atenția muzicologilor de la Conservatorul de Muzică din Cluj , Tudor Jarda, Sigismund Toduță și Dorin Pop, care, în 1952 au venit la fața locului pentru a studia folclorul muzical local. Tudor Jarda a format și un cor la Leșu Ilvei.
    Pe Valea Ilvelor au ajuns și cei doi iluștri reprezentanți ai românilor năsăudeni: Liviu Rebreanu și George Coșbuc. Liviu Rebreanu a fost funcționar la Primăria din Ilva Mare, perioadă în care a fost nașul unor tineri căsătoriți de aici și a apreciat obiceiurile, tradițiile și portul popular ilvean.
    George Coșbuc venea des la mătușa sa din Feldru, dar își vizita și rudele din Leșu Ilvei. Numele Coșbuc se întâlnește și astăzi la Leșu Ilvei. Profesorul Anton Coșbuc a scris un studiu intitulat ”Obârșia satului Leșu ”, de unde deducem că despre Leșu se vorbește de la începutul secolului al XVII-lea, din 1603, în catastifele de dare ale orașului Bistrița.
    Valea Ilvelor a dat și un celebru lingvist român, Sever Pop, născut la 27 iulie 1901 la Poiana Ilvei și decedat la 17 februarie 1961 la Louvain, în Belgia. În 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.
    De pe Valea Ilvelor cunosc personal, de la întâlnirle astriste pe doamna Sabina Galan din Ilva Mare și pe rapsodul popular Guzu Grigore Silviu din Poiana Ilvei, dar sunt un mare admirator al frumoaselor obiceiuri și tradiții de pe Valea Ilvelor. Tot din acest spațiu este originară soția primarului municipiului Dej, ing. Morar Costan .
    Peisajul de pe Valea Ilvelor este încântător. De la cheile care traversează rocile vulcanice de pe Valea Ilvei, la punctele de pornire de la Lunca Ilvei spre lacurile Lala Mare și Lala Mică sau la rezervația naturală ”Crovul de la Larion”, rezervație de tip botanic, unde putem vedea un relict glaciar, o plantă insectofogă, numită roua cerului ( Drosera rotundifolia) .
    La lacurile Lala Mare și Lala Mică am fost de mai multe ori, în perioada 1984-1989, când am fost directorul Școlii Ocna Dejului și participam la expedițiile pionierești din Munții Rodnei.
    Portul popular, arhitectura populară, decorațiile în lemn ale porților și locuințelor, Centrul Etnografic de la Măgura Ilvei , sunt mult apreciate nu numai de specialiștii etnografi, dar și de turiști.
    Fiind un admirator al Văii Ilvelor m-am bucurat când am primit din partea scriitorului năsăudean , Ioan Mititean cartea apărută recent , ” De Crăciun pe Valea Ilvelor” . Îi mulțumesc mult pentru carte și pentru dedicație : ” 27 decembrie 2020
    O carte scrisă din inimă spre a păstra tradițiile străbune, oferită profesorului scriitor Gheorghe Giurgiu din Dej, omul pe ccare-l prețuiesc datorită sârguinței, răbdării , optimismului și viziunii de perspectivă asupra culturii ..
    Cu respect,
    Ioan Mititean”.
    Încheiem cu un pasaj din ” Plugușorul de la Ilva Mare”:
    ”Azi, în zi de sărbătoare
    Au venit la Ilva Mare
    Iubitorii de folclor
    De pe Valea Ilvelor.
    De la izvor la vărsare
    Ilva nu-i o apă mare
    Dar adună din străbuni
    Oameni harnici, oameni buni.
    În total șase comune
    Ce au obiceiuri bune
    A treia zi de Crăciun
    Când Ștefan îi numai fum
    Toate șase se adună
    Pe rând, în câte-o comună.
    Și prezintă fiecare
    De la mic până la mare
    Comori din lada de zestre
    Cu voci calde și măiestre.
    Obiceiuri și tradiții
    În cât mai multe ediții
    Într-un frumos festival
    Ce se ține anual.
    Ia mai îndemnați flăcăi
    Și sunați din zurgălăi
    Să se-audă-n tot Ardealul
    Că începe festivalul
    Festivalul de folclor
    De pe Valea Ilvelor
    Hăi, hăi, hăi!” (Elevii de la Școala Gimnazială Ilva Mare, învățător, Nicolaie Fântână Pralea ).

     

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5