VICTOR  AXINCIUC, REPUTAT  ECONOMIST, MEMBRU  DE  ONOARE  AL  ACADEMIEI  ROMÂNE, A  VĂZUT  LUMINA  ZILEI  ÎN  VLĂSINEŞTI
Autor, prof. Gheorghe BURAC

  „Ştiinţa e aşa de nesfârşită în cel mai mărunt din punctele ei, încât, după mii de cercetători, ea are încă ceva de dat oricui se apropie cu inima curată de dânsa” (Nicolae  IORGA)

 Pe la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, am avut plăcuta surpriză să aflu (pe Net) că Victor Axinciuc, născut la 12 februarie 1928 în Vlăsineşti, judeţul Botoşani, cercetător asociat-pensionar la Institutul de Economie Naţională, a fost propus de Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei Române drept candidat pentru a fi ales ca membru de onoare al celei mai înalte Instituţii Ştiinţifice a ţării. O lună mai târziu, aceeaşi sursă a confirmat că „…în adunarea generală a membrilor de onoare al Academiei Române, din 15 decembrie 2011, Victor Axinciuc a fost ales, prin vot secret, membru de onoare al Academiei Române”.

 La această veste, m-am simţit cuprins de un puternic sentiment de mândrie că la constelaţia oamenilor de seamă născuţi în această istorică aşezare se mai adaugă un nume. Dar, în acelaşi timp, m-a încercat şi un sentiment de jenă, că această personalitate îmi era prea puţin cunoscută. Şi, pe dată, m-am hotărât să-l „redescopăr” ca vlăsineştean.

 Am întreprins, mai întâi, o anchetă printre multele familii (din sat) cu acelaşi nume, dar fără să-i găsesc vreo rudă sau pe cineva care să-şi amintească, oricât de puţin, de familia distinsului profesor. Şi, chiar dacă nu aveam nici o îndoială că membrul de onoare al Academiei Române de-acum a văzut aici lumina zilei, m-am adresat şi serviciului de resort din primăria locală, care mi-a pus la dispoziţie Registrul stării civile pentru naşteri ( 1928), unde, sub Nr. 21 (p. 23), a fost consemnat actul său de naştere, din care cităm: „… anul una mie nouă sute douăzeci şi opt, luna februarie, ziua paisprezece, orele nouă, înainte de amiază. În ziua de douăsprezece ale prezentei luni, la orele două dimineaţa, s-a născut la casa mamei sale, din satul şi comuna Vlăsineşti, un copil de sex bărbătesc, căruia i s-a dat prenumele de Victor. Fiu al Doamnei Aneta, născută Hriţcu, în etate de douăzeci şi şase ani, de profesie agricolă, domiciliată în satul şi comuna Vlăsineşti, judeţul Dorohoi. Naşterea a fost declarată de către Domnul Gheorghe Axinciuc, în etate de  treizeci şi doi ani, de profesiune şofer, domiciliat în satul şi comuna Vlăsineşti, judeţul Dorohoi…care a fost faţă la naştere şi ne-a înfăţişat copilul, declarându-ne, totodată, că îl recunoaşte de al său…”.

 A rămas să dezleg misterul prin care s-au şters urmele de aici ale familiei din care s-a ridicat personajul acestor rânduri. M-a ajutat, în această tentativă, chiar Domnul Victor Axinciuc, cu care am avut onoarea să vorbesc în două rânduri la telefon. Am reţinut de la Domnia Sa că primul pas care i-a marcat despărţirea  de Vlăsineşti l-a făcut la vârsta de patru ani, când, împreună cu părinţii s-au mutat în târgul Săveni, unde a şi învăţat primele două clase primare. De aici, urmând chemarea destinului, familia Axinciuc s-a stabilit la Botoşani, unde şi-a continuat pregătirea şcolară până la absolvirea liceului, timp în care şi-a prefigurat şi profilul de mai târziu. A devenit, apoi, student al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi, după absolvire, în 1951,  a fost numit asistent universitar în cadrul acesteia, îndeplinind, apoi, de-a lungul a şase decenii, diferite funcţii în specialitate în instituţii de învăţământ superior de cercetare academică, până la profesor universitar şi cercetător ştiinţific. În 1956, şi-a susţinut doctoratul la Universitatea „Lomonosov”, atribuindu-i-se, astfel şi gradul de conferenţiar universitar.

A parcurs, în continuare, ascensiunea specialistului împlinit: profesor universitar şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (1970); membru al Societăţii de Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional, al Asociaţiei Economiştilor etc. A participat la diferite reuniuni internaţionale de specialitate.

Iar contribuţia Domniei Sale la cercetarea şi îmbogăţirea domeniului de care s-a ocupat a fost elocvent prezentată în „Justificarea (motivarea) propunerii” de a fi ales ca membru de onoare al Academiei Române, recomandat de Acad. Tudorel Postolache, Acad. Mugur Isărescu şi Acad. Iulian Văcărel: „Cercetările lui Victor Axinciuc timp de şase decenii, în domeniul istoriei economice, şi publicate în cărţi şi periodice au adus contribuţii majore la comensurarea şi analiza evoluţiei şi structurii trecutului economiei româneşti; autorul a realizat constituirea seriilor statistice istorice ale economiei naţionale pe termen lung, a elaborat agregatele de sinteză privitoare la produsul intern brut al României pe nouă decenii, a întreprins cercetări referitoare la poziţia României în economia europeană precum şi pe alte teme esenţiale ale domeniului.

Prin aceste contribuţii, ştiinţele economice româneşti au dobândit un ansamblu de serii şi date, pe termen lung, de mare necesitate şi importanţă pentru măsurarea şi analiza vieţii sociale româneşti din trecut şi prezent. Acestea, împreună cu patrimoniul existent de date statistice, asigură activităţii de cercetare în domeniu un nivel mai ridicat de exactitate a comensurării proceselor şi fenomenelor economico – sociale, sporind substanţial rigoarea ştiinţifică a investigaţiei istorice; ele oferă totodată date mai complete pentru comparaţiile internaţionale ale României şi completează spaţiile libere de aproape un secol din statisticile mondiale retrospective referitoare la ţara noastră”.

Personalitatea de cercetător a prof. Victor Axinciuc s-a impus cu autentică vocaţie opiniei de specialitate, prin virtuţi deosebite, luate ca repere de conduită; o pasiune ardentă pentru studiu cu perseverenţă şi dăruire, cu exigenţă de sine şi înaltă probitate ştiinţifică. Prin aceste calităţi şi prin laborioasa şi tenacea activitate, Domnia Sa reprezintă unul din cei mai buni cunoscători actuali ai vieţii economico-sociale a României din perioada dintre mijlocul secolului 19 şi mijlocul secolului 20, iar lucrările sale îl recomandă ca autoritate ştiinţifică incontestabilă a domeniului.  Cea mai mare parte a  timpului de cercetare, trei decenii, a desfăşurat-o în cadrul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, la Institutul de Economie Naţională, unde a elaborat proiectele principale referitoare la : „Evoluţia economică a României în serii statistice de lungă durată (1859 – 1947)” – 3 volume; „Avuţia naţională a României între 1860 – 1949”; „Introducere în istoria economică a României” – vol. I; „Legiferarea şi instituţionalizarea economiei moderne în România, 1859 – 1914”; „formarea sistemului industrial modern în România, 1859 – 1914”; „ Produsul intern brut al României în serii seculare, 1862 – 2000”; în ultimii ani, pentru „Noua Enciclopedie a României” elaborează volumul „Evoluţia României, corpusul principal de serii statistico – istorice şi comparaţii internaţionale, în perioada 1860 – 2007”.

Din anul 1970, este membru al Comisiei de Istorie Economică şi Istoria Gândirii Economice a Academiei Române, iar din 1981, vicepreşedinte al acestei comisii.

A participat activ la manifestări ştiinţifice în ţară şi străinătate, la congrese ale Asociaţiei Internaţionale de Istorie Economică, Asociaţiei Internaţionale de Istorie, Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene, la conferinţe şi colocvii de profil din ţară şi străinătate. Pentru activitatea ştiinţifică prodigioasă i s-au conferit ordine şi diplome: Ordinul Meritul Ştiinţific (1970), Premiile Academiei Române, P.S. Aurelian (1980) şi Victor Slăvescu (2002); Diploma meritul Academic (2008) şi alte distincţii şi premii.

 Cinstim şi noi personalitatea profesorului Axinciuc şi ne onorează, mai ales, pentru că Domnia Sa îşi are rădăcinile în pământul nostru, îngemănare care consfinţeşte o şi mai mare rezonanţă numelui satului Vlăsineşti.

 Bibliografie:
1.Registrul stării civile pentru naşteri (1928) – Primăria comunei Vlăsineşti, judeţul Botoşani;
2.Enciclopedia istoriografiei  Româneşti – coord. ştiinţific Prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1970, p. 41 – 42;
3.Justificarea (motivarea) propunerii de candidat pentru alegerea ca membru de onoare – Academia Română, Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice.