ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 08 Mai 2018
Text și foto: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. Rev. Luceafărul
Publicat: 09 Mai 2018
Actualizare și adaptare Dorina RODU, 19 Iun. 2018
Editor: Ion ISTRATE
©Cosmina Marcela Oltean, ©Rev. Luceafărul

Vizită de studiu prin Clujul istoric

Partea a doua a programului de „Teorii şi metode în cercetarea istoriei artei”, destinat studenţilor din 3 universităţi cu profil artistic din ţară s-a derulat în intervalul 3-5 mai în Cluj-Napoca. Studenţii din departamentul de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (UNArte), a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, Iaşi (UNAGE) şi a Universităţii de Artă şi Design din Cluj Napoca (UAD) s-au întâlnit cu profesori de la UAD, cu profesionişti din domeniul artistic, paticipând la prelegeri şi au vizitat diferite spaţii: muzee, galerii şi edificii medievale din Clujul istoric. Studenţii participanţi au primit lecţii de artă contemporană, vizitând diferite spaţii care prezintă arta momentului şi cele mai noi manifestări ale unor artişti români în colaborare cu artişti străini. Dar parcă cea mai consistentă lecţie din cadrul programului derulat la Cluj a fost cea de artă medievală. Conf. univ. Dr. Bogdan Iacob a gândit o interesantă prezentare/dezbatere pe tema „Aici/acum vs. atunci/acolo. Arta în și dincolo de context în istoriografia contemporană”. Studenţii au avut bucuria de a discuta şi cu Mihai Pop, director al Galeriei Plan B şi curator cu o bogată activitate naţională şi mai ales internaţională.

Profesorul şi istoricul de artă Attila Weisz a vorbit despre misiunea istoricului de artă în prelegerea sa „Clasic și modern în cercetarea patrimoniului construit”, prezentând în detaliu etapele în cercetarea patrimoniului construit. Vizita de studiu prin Clujul istoric a fost condusă pe rând de lector univ. Dr. Attila Weisz şi de asist. univ. drd. Tereza Pop, care a pregătit pentru studenţi o excursie iconologico – semiotică în Clujul istoric. Aşadar, în cele 3 zile de workshop studenţii au vizitat, printre altele, principalele edificii medievale ale oraşului: Palatul Bánffy, care adăposteşte Muzeul de Artă din Cluj, Biserica reformată de pe Ulița Lupilor, Mănăstirea franciscană, Catedrala Sf. Mihail, edificiul-simbol al Clujului şi Casa memorială Matei Corvin, care actualmente este sediul departamentrului de Istoria şi Teoria Artei din cadrul UAD. În continuare voi prezenta pe scurt câteva date despre istoricul acestor clădiri.

Palatul Bánffy – palat al artelor

Nu doar ca azi adăposteşte un număr impresionant de opere de artă, dar Palatul Bánffy este el însuşi o operă arhitecturală. Palatul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György, devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei. Ulterior, clădirea a funcţionat pe rând ca reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente, spaţii comerciale şi sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului. În anul 1956, palatul a fost dat în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. Între anii 1960-`74 la palat au avut loc vaste lucrări de restaurare.

Cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca, palatul este un reper pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea este înscrisă la categoria A în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României.

Palatul Bánffy este compus din patru aripi dispuse în jurul unei curţi interioare rectangulare. Proiectul palatului urmează tipul palatelor orăşeneşti din vestul Europei vremii: planul pătrat cu o curte interioară închisă de cele patru aripi, acoperişul de tip mansardă, faţadele de palat spre exterior, respectiv cursivele interioare etajate deschise spre curtea interioară cu arcade la parter şi cu colonade la etaj. Motivul central al atticului faţadei principale este stema familiei Bánffy, susţinută de grifoni înaripaţi şi încoronaţi. În jurul acestei steme sunt dispuse, alternând cu câte două urne, statuile unor divinităţi antice, operă a sculptorului Anton Schuchbauer: Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule. Dispoziţia statuilor respectă principiul simetriei, caracteristic ansamblului clădirii.

Proporţiile monumentale, suprafeţele faţadelor, balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice, stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului, care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii. Decorul interior original s-a păstrat cel mai bine la etajul aripii vestice.

Patrimoniul de artă universală însumează 1456 piese de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă. Expoziţia  permanentă a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca se desfășoară de-a lungul a 15 săli, situate la etajul clădirii. În actuala galerie se găsesc 138 de piese de pictură şi 15 piese de sculptură selectate din patrimoniul muzeului. Ţinând cont de specificul patrimoniului, modul de expunere propune o evoluție cronologică și stilistică a lucrărilor, desfășurându-se de-a lungul a cinci secole de artă plastică naţională (secolele al XVI-XX-lea) cu accent pe arta din Transilvania şi cu o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului intracarpatic. Pe lângă prezentarea în detaliu a istoricului clădirii şi vizita în sălile muzeului, am avut ocazia de a ne plimba şi prin catacombele palatului, închise de obicei pentru public.

În anul 2006 a fost realizat un proiect de restaurare şi refuncţionalizare a clădirii. Conform acestui proiect, pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor, se propunea extinderea suprafeţelor utile, prin salubrizarea şi punerea în funcţie a subsolurilor existente, extinderea lor sub curtea interioară în vederea amenajării unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri şi amenajarea unor spaţii utile peste etajul I, prin mansardarea podului. Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile obţinute prin mansardare au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli de expoziţii temporare şi pentru simpozioane culturale. Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte. Costul total al proiectului, la nivelul anului 2007, era estimat la 10 milioane de euro.

Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy.

Casa Matei Corvin – o clădire unică în Cluj-Napoca

Casa Memorială Matei Corvin, recunoscută drept cea mai veche clădire laică și unicul palat renascentist din Cluj-Napoca, a fost construită în secolul al XIV-lea, fiind amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Clădită în stil gotic, Casa Matei Corvin a trecut de-a lungul timpului prin modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste. Casa Matei Corvin este o clădire înaltă, cu geometrie simplă, având elemente gotice și de stil renascentist. După cel de-al doilea război mondial, clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi a devenit unul dintre corpurile Universităţii de Artă și Design, în care se ţin în continuare cursuri la departamentul de istoria artei.

Din punct de vedere arhitectural, Casa Matei Corvin este unică în Cluj-Napoca, fiind construită în epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist, în înfățișarea sa regăsindu-se elemente specifice fiecăreia din aceste stiluri arhitecturale. Clădirea a trecut prin 3 restaurări. Inițial această a fost realizată în stil gotic, apoi, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, sunt introduse elemente renascentiste. La sfârșitul secolului al XIX-lea este restaurată introducându-se o serie de elemente Secession, specifice anilor 1900. De asemenea, în perioada comunistă clădirea este restaurată din nou, renunţându-se la elementele arhitecturale specifice stilului Secession. Deși este una dintre cele mai importante clădiri din Cluj-Napoca, aceasta nu este amenajată în scop turistic. Singura încăpere din Casa Matei Corvin care poate fi vizitată de către turiști este holul acesteia. De asemenea, în urmă cu câțiva ani, în subsolul clădirii a fost amenajat un spațiu expozițional cu lucrări ale studenților de la Universitatea de Artă şi Design.

Alte 3 edificii-simbol din Clujul medieval

Biserica Sf. Mihail din Cluj-Napoca, una dintre cele mai impozante edificii de cult din România, se numără printre monumentele emblematice ale orașului şi este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Biserica a fost ridicată pe un teren care servise drept cimitir și pe care existase o capelă dedicată Sfântului Iacob. Cea mai mare parte a bisericii Sf. Mihail este construită în stil gotic. De-a lungul timpului însă, interiorul acestea a suferit mai multe restaurări în stilul baroc. De asemenea, turnul bisericii este construit în stil neogotic. În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase. Astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit, pentru o perioadă de 150 de ani, biserică unitariană, rămânând astfel până când a fost atribuită comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro. Tot atunci cei doi artiști au realizat amvonul. În biserică încă se păstrează orga originală, realizată în stil baroc în 1753 de către meșterul sibian Johannes Hahn. Un alt element inedit al bisericii Sf. Mihail din Cluj-Napoca este numărul altarelor: 11 – 5 gotice, 5 baroce şi unul neogotic.

Edificiul este o biserică gotică de tip hală, cu un cor boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile și sculpturile se remarcă prin măreția specifică a catedralelor gotice. Deasupra porții de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Imperiului Roman. De importanță artistică deosebită este capela Schleunig, aflată în colțul sud-vestic al edificiului, dedicată Arhanghelului Mihail. Diferitele restaurări ale bisericii au arătat mai multe picturi murale executate în prima parte a secolului al XV-lea. O ultimă restaurare a bisericii a avut loc între anii 1957–1960, moment la care au fost readuse la viață o parte din picturile secolelor XIV-XV. Majoritatea frescelor din această perioadă nu au rezistat trecerii timpului.

Turnul catedralei Sf. Mihail are 80 metri înălțime și împreună cu crucea de 4m este considerat cel mai înalt turn de biserică din țară. În cadrul vizitei noastre am avut ocazia de a urca şi în turn. În interiorul biserici, între capela laterală nordică şi peretele navei principale, există o scară în spirală, așa numitele trepte regale, pe care doi oameni pot să urce şi să coboare în același timp fără să se întâlnească.

Mănăstirea franciscană din Cluj este una dintre edificiile cele mai vechi şi semnificative din oraş. Iniţial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor din 1241. După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada 1260-1290 o biserică în stil romanic târziu, refăcută în secolul al XV-lea în stil gotic. În interiorul mănăstirii se afla o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecţie care depăşea o mie de volume. În perioada anilor 1906-1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura, care tipărea diverse reviste religioase. Biserica reformată sau conventul franciscan se află în colţul sud-estic al incintei de apărare al oraşului medieval, nu departe de Turnul Croitorilor. Corpul bisericii, ce închidea dinspre nord complexul mănăstirii, se compune din navă de tip sală, cor şi turn în colţul exterior sudic al îmbinării acestor două spaţii, un plan tipic pentru bisericile din Ungaria medievală. Bolta stelată a navei, compusă din cinci travee, se sprijină pe stâlpi angajaţi marcanţi, frecvente în arhitectura goticului târziu, care micşorează anvergura arcelor dublou ale boltirii. Corul alungit, poligonal este acoperit de patru travee de boltă în reţea, care se sprijină pe console cu decor geometric, dintre care se remarcă cea din colţul sud-vestic cu presupusa reprezentare a blazonului cu corb al regelui Matia Corvinul.

Workshop la UNAGE, Iaşi

Ultima parte a programului a avut loc în perioada 31 mai- 2 iunie la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, fiind axat pe „Practici critice contemporane”. Prelegerile din cadrul acestui proiect au analizat conjuncţia dintre teoria critică (feminism, post-structuralism, teorie post-marxistă şi post-colonială), arta critică şi practica criticii de artă în contemporaneitate. Au susţinut prelegeri conf.univ.Dr. Cristian Nae, conf.univ.Dr. Cătălin Gheorghe, lect.univ.Dr. Oana Maria Nae şi asist.univ.drd. Cristina Moraru. Studenţii au vizitat în Iaşi spaţii precum Centrul de Fotografie Contemporană, galeria Tranzit şi Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii şi au purtat discuţii cu galeriştii, curatorii şi muzeografii de aici. Workshop-ul de „Teorii şi metode în cercetarea istoriei artei” a fost gândit ca un amplu program de practică, finanţat de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului din fondul pentru activităţi extra-curriculare, care a oferit studenţilor posibilitatea de a cunoaşte colegi din alte centre artistice din ţară, de a lucra împreună şi de a-şi completa cunoştinţele în urma acestor interesante experienţe.