Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Vrem o carte de istorie veridică? Vă propun ca ediţia 2020 a FILIT să fie nu numai literară şi de traduceri, ci şi istorică şi jurnalistică, participanţii să aibă ce discuta pe concret!

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Vrem o carte de istorie veridică? Vă propun ca ediţia 2020 a FILIT să fie nu numai literară şi de traduceri, ci şi istorică şi jurnalistică, participanţii să aibă ce discuta pe concret!

Primit pentru publicare: 02 Nov. 2017
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 04 Nov. 2017
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

Ca şi alţi cititori, în fiecare an, am urmărit cu atenţie şi interes pregătirile, programul, desfăşurarea manifestărilor Festivalului Internaţional de Literatură şi Traduceri de la Iaşi, discuţiile de concluzii şi – date fiind succesele pe plan cultural-literar – de fiecare dată, după cum ştiţi, l-am văzut prea unilateral, iar acum vin şi o spun direct interesează, fireşte, pe profesor şi pe elev, pe oricare participant, actul literar şi traducerea lui, mai ales că-i şi reciprocitate, dar domnilor organizatori, indiferent cine sunteţi ca nume, instituţie, pentru a şti cine suntem, de unde venim, pe unde am ajuns, care ni-i perspectiva de dăinuire, nu credeţi că într-o sală de clasă, mai ales acum când disciplina şcolară care este ISTORIA PATRIEI este pusă sub semnul întrebării şi despre Dacia străbună „servim” informaţii care derută, ar fi bine dacă în viitor ediţiile FILIT, având în vedere ce am citit recent în Luceafărul despre „Adevărata obârşie a poporului nostru: Alexandru Busuioceanu despre dacii prezenţi în Spania…”, iar în revista Fomula As ai căror reporteri în căutarea urmelor româneşti în lume, în cazul de faţă un diplomat iberian, Ramon de Basterra, obsedat de daci, a scris  despre locurile sale, NUMANICIA, după ce a cutreierat Dacia ca despre Sarmizegetusa, vorbeşte despre locuitorii ei, în termeni asemânători, cum s-a întâmplat cu alţi şi alţi europeni plecaţi din Carpaţi în transhumanţă, adevăruri istorice despre care nu prea se ştie decât cum propuneam prin extinderea tematică şi participare fizică şi a altor cercetători în domeniul de interes – DACII în LUME.

Profesorul Ioan Caproşu, evul-medistul, după cum îl cunosc, cred că abia aşteaptă să  fie provocat, să vină cu un program care ar face cât mai veridică istoria învăţată astăzi în şcoala românească….

Plecând de la dacii de pe Columna din Roma, spaniolul vine în România şi ca musafir sau învăţăcel a profesorului Nicolae Iorga, vizitează ţara, scrie despre ea, când o va face cu provincia sa Numancia ca despre  Sarmizegetusa, întocmai cum reţin şi redau spusele ghidului, ale celor chestionaţi de românii aflaţi în vizită. „Erau oameni straşnici, oameni bine legaţi, oameni de munte, numantinii!”. Şi-i descrie exact ca pe daci, dacii sosiţi acolo în transhumanţă, cum spusese şi  N. Densuşianu în…Dacia preistorică: …„erau oameni puternici şi liberi, mai presus de orice”…

Cum după ceea ce a scris De Basterra, există cărţi scrise şi de români – George Ungureanu în 1950, Aron Cotruş în „Rapsodie Iberică” – şi unii şi alţii cu aceeaşi soartă în relaţiile cu stăpânitoriii lumii în perioade diferite, astea sunt Istoria şi a României.

Dintr-o carte achiziţionată, Ciprian Rus, reporterul nu-i spune titlul, poate nu permit normele UE, spune ce a discutat cu un arheolog, Antonio Chain,despre locul de unde au venit numantinii: „Nu se ştie….trăim un moment  în care istoria tocmai se rescrie din temelii. Se lucrează cu teorii noi, care dau complet peste cap istoria clasică”, dar cartea în cauză ne trimite la ciobanii noştri din Mărginimea Sibiului…

Sunt sigur, la un colocviu, prof. univ. Ioan Caproşu ar avea mult mai multe de relatat convorbitorilor…

Ion N. Oprea, Iaşi,  noiembrie 2019



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5