Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.10 (142), Octombrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

In Luceafărul de sâmbătă 10 octombrie o basarabeanca, Iulia Brânză Mihăileanu

Primit pentru publicare: 18 Oct. 2020
Autor: Ion N. OPREA, Iași, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul     
Publicat: 19Oct.  2020
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

  In Luceafărul de sâmbătă 10 octombrie o basarabeanca, Iulia Brânză Mihăileanu, ne-a vorbit despre daci și neromânizarea lor, joi 15 octombrie din Spania, Carme Huertas, prin  revista Formula As, invitată la discuțíi de un reporter al ei, la fel, despre aceeași problemă,  când o vor face pe spațíi tot atât de largi cercetătorii români?

                 Ca și jurnaliștii de la revista Formula As, de mai mult timp scriu și public informații despre daci  și neromanizarea lor, cu puncte de vedere personale sau împrumutate, puse chiar în cărți, cum sunt cele intitulate Dacii la ei acasă, 2014, 349 pagini, Dacii și noi. Comentarii la lucrarea „Adevărata obârșie a poporului roman”, de Valeriu D. Popovici-Ursu, 2015, 314 pagini, ambele apărute la Editura PIM, Iași, Dacia preistorică de N.Densușianu pezentată de C.I. Istrati, 2016, 362 pagini, Firul Daciei Mari, Editura Armonii Culturale, după un deziderat a lui Mihai Eminescu, poetul nostru  român, mare vizionar, cărți care, spre satisfacțíe personală  sintetizează ce susțín și alți autori, cercetători autorizați ai lumii științifice, cum sunt și cei la care m-am referit în titlul prezent.

                            Ca să arat munca depusă de un N. Densușianu sau P.B. Hașdeu, s-a înțeles, precum oamenii de la revista Formula AS, în deplasările lor, eu de-acasă, cu Dacia preistorică a lui C. I. Istrati, reeditând-o, am comentat-o argumentând falsul în ce i se imputa și am evidențiat munca gigantică a cercetătorului care, în 1880, timp de 15 luni   a cercetat 12 biblioteci și 16 arhive, după care, ca muncitor ce era, a înaintat Academiei Române raportul intitulat Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și ale Transilvaniei,evidențíind că  a adunat și analizat în total 783 de documente referitoare la revoluția lui Horia din 1784 și 125 cu caracter diferit de la 1290 până în secolul al XIX-lea, cum spune și Iulia  Brânză Mihăileanu.

          După  ce în 1884 a publicat  lucrarea Revoluțíunea lui Horia în Transilvania și Ungaria 1784-1785, scrisă pe baza documentelor oficiale, în 1886 a publicat cele  6 volume din Documente privitoare la  Istoria Românilor,1199-1345, culese și însoțite de note și variante, cu 4822 de pagini, travaliu!.

                In 1885 începe documentarea pentru cartea viețíi sale, Dacia preistorică și pentru asta face cercetări arhivistice și în bibliotecile din Dalmațía și Croația, face studii ale tradițíilor și obiceiurilor, a limbii românilor de aici. Se deplasează la Roma și  lucrează chiar în arhivele Vaticanului. In Sicilia procedează asemenea. A lucrat la Dacia preistorică 26 de ani, suficienți ca  o cercetătoare, arhemitoloaga americană   Marija  Gimbutas să aprecieze la superlativ strădania lui,nefiind de acord că era un „jurist exaltat”, cum îl vedeau unii, invidioșii, care erau și atunci.

           De fiecare dată, când am citit documentarele din revista Formula As, alte lucrări de dacologie, eu în intervențiile și cărțile mele, am cerut și insist ca despre daci și așa-zisa romanizare să se pronunțe și cercetătorii români, am sugerat ca profesorii, conducători de masterate și doctorate să indice doritorilor de atestate să facă studii și pe tema în discuție, încercare făcută și azi, cum spuneam, în titlu.

             Iată, de loc surpriză, în „periscopul” din Formula As, 15 octombrie, despre daci vine și scrie o cercetătoare în lingvistică și dialectologie, Carme Jimenez Huertas, care explică adevărul în integritatea lui, „dacă ar vorbi despre daci, europenii ar trebui să rescrie istoria”, de aceea să nu ne facem probleme, oamenii de știință din România, academicienii însuși, nu se înhamă la așa muncă, mai ales că  cercetătoarea care se referă și la dacii din Spania vine cu o opinie exprimată și de alte personalitățí cu relațíi pontificale, care este sintetizată în titlul cărțíi sale „Nu venim din latină”, carte care este tradusă în multe limbi, ea, despre studiul limbilor romanice, face înconjurul lumii ca să convingă cum dacii au fost cineva, rămași nepieritori, iubitori și de oi.

                   Ion N. Oprea, Iasi, 18 octombrie 2020.