ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Yuval Noah Harari- un înțelept al zilelor noastre

Primit pentru publicare: 14.Nov. 2018
Autor: BORIS M. MARIAN
Publicat: 15 Nov. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Născut la 24 februarie 1976 (42 de ani),Kiryat Ata,Haifa,  Israel,Yuval Noah Harari  este  un istoric în plină cucerire a atenției publicului cititor cult, este medievalist, scriitor, specialist în istorie militară, a învățat la Universitatea Ebraică din Ierusalim,Jesus College, Oxford. S-a făcut cunoscut cu două lucrări pe cât de originale pe atât  de docte, pe atât de atractive și profunde totodată- „ Sapiens.  Scurtă istorie a omenirii”( 386 pg.) și „ Homo-deus. Scurtă istorie a viitorului”(357). Ambele au fost traduse la Polirom în 2017 și respectiv 2018. În 2012 a fost ales membru în Tânăra Academie de Științe a Israelului, pentru scurt timp, deoarece a trecut curând în rândul foștilor membri.(?)Istoricul Harari oferă un curs online gratuit în limba engleză intitulat Sapiens: O Scurtă Istorie a Omenirii. Mai mult de 100.000 de oameni din întreaga lume au participat deja la acest curs], tradus și în românește.Harari practică meditația Vipassana, din anul 2000,[5] ceea ce, după afirmațiile sale, i-a „schimbat viața”. Se antrenează câte două ore în fiecare zi (o oră de la începutul și sfârșitul zilei de lucru, iar în fiecare an se retrage într-o sesiune prelungită de meditație de 30 de zile sau mai mult, în tăcere și fără cărți sau social media. În plus conferențiază și în domeniul meditației A dedicat Homo Deus maestrului său în Vipassana, S. N. Goenka, care, după spusele sale, „m-a învățat cu dragoste lucruri importante” și a spus că nu ar fi putut scrie această carte „fără concentrarea, pacea interioară și înțelegerea dobândite prin practica Vipassana timp de cincisprezece ani”. De asemenea, el privește meditația și ca o cale de cercetare.Tot din anul 2000 a ales un regim alimentar vegan.Se declară homosexual, dar nu de asta îl admirăm.Cărți-2011 – „Kitzur Toldot Ha’enoshut” (Sapiens – Scurtă istorie a omenirii),2015 – „Historia shel hamakhar” (Homo Deus – Scurtă istorie a viitorului),2018 – „21 makhshavot al hameá ha’esrim” (21 gânduri despre secolul al 21-lea),Premii și distincții -2009 – Premiul Polonsky pentru creativitate și originalitate pentru cartea sa „The Ultimate Experience: Battlefield Revelations and the Making of Modern War Culture, 1450-2000”.2011 – Premiul Moncado al Societății de Istorie Militară pentru articolul „Armchairs, Coffee, and Authority: Eye-witnesses and Flesh-witnesses Speak about War”.2012 – Este ales membru în Tânăra Academie Israeliană de Științe.2012 – A primit premiul rectorului Universității Ebraice pentru excelență ca profesor.2012 – Premiul Polonsky pentru creativitate și originalitate pentru cartea „Sapiens Scurtă istorie a omenirii”.2017 – Premiul cotidianului german Handelsblatt pentru cea mai îngrijită și influentă carte de economie a anului, acordat cărții „Homo Deus – Scurtă istorie a viitorului”.Publicată iniţial în Israel în 2011, Sapiens a devenit rapid bestseller internaţional, fiind tradusă în peste patruzeci de limbi.Acum 100.000 de ani, pe pământ existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întîmplat cu celelalte? Şi cum am ajuns să fim stăpînii planetei? De la începuturile speciei noastre şi rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global pînă în modernitate, Sapiens îmbină istoria şi ştiinţa pentru a pune în discuţie tot ce ştim despre noi înşine, ne arată cum ne-am unit ca să construim oraşe, regate şi imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi şi în cărţi, dar şi cum am devenit sclavii birocraţiei, ai consumerismului şi ai căutării fericirii. De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de cîteva decenii am început să încălcăm legile selecţiei naturale care au guvernat viaţa în ultimii patru miliarde de ani. Dobîndim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci şi pe noi înşine. Încotro ne duce aceasta şi ce vrem să devenim?„Interesantă şi provocatoare… Ne ajută să înţelegem de cît de puţin timp sîntem pe acest pămînt, de cît de puţin timp există lucruri ca agricultura sau ştiinţa şi de ce este bine să nu le luăm ca pe ceva de la sine înţeles.” (Barack Obama)„Sapiens abordează cele mai mari probleme ale istoriei şi ale lumii moderne, fiind scrisă într-o limbă plină de viaţă.” (Jared Diamond)„O istorie a civilizaţiei captivantă, provocatoare… combinată cu o gîndire nonconformistă şi fapte uimitoare. Această carte fascinantă şi distrugătoare de mituri nu poate fi rezumată… pur şi simplu trebuie s-o citeşti.” (Financial Times)„În această analiză exhaustivă a istoriei oamenilor, Harari le oferă cititorilor ocazia să reconsidere totul: de la supravieţuirea lui Homo sapiens pînă la fascinanta chestiune a modului în care societatea se organizează prin ficţiuni.” (Booklist)„Sapiens îi poartă pe cititori într-un tur rapid al istoriei speciei noastre… o lectură importantă pentru un sapiens cu preocupări serioase, care reflectează asupra lui însuşi.” (The Washington Post).„ Homo Sapiens. Scurtă istorie a viitorului” este considerată de jurnalul      Observator”  o continuare a a marii epopei „ Sapiens”, un scenariu fantastic, iar The Guardian” scrie că este o carte cool, reinterpretări profunde, lucuri pe care credeam că le știm și nu le știam. Autorul însuși se exprimă astfel –Omenirea s-a confruntat constant cu trei probleme  cruciale- războiul, foametea, molimele. Îm sec. XXI a reușit să le rezolve în mare măsură. Deci ce va urma? Să devenim zei. Autorul trasează noua agendă a omenirii care nu este deloc veselă – foametea mai există, înarmarea merge din plin. Dar cine este preocupat de dreptul la fericire? Aici intervin psihologia și biologia umană. Omul modern are tendința de a se  zeifica cu ajutorul tehnicii cibernetice avansate. Robotizrea  inteligenței, clonarea devin pericole pentru civișizațiile iitoare.Cunașterea devine un paradox. În fața regnului animal, omul este un zeu. Nu tot ce face sau nu face este benefic pentru animalele din mediile celor cinci continenete. La alte surprize ala vieții sociale se adaugă bursa, experiențele biologice diverse, revoluțiile în artă. Dar Homo sapiens are datoria să confere un sens lumii acesteia.  A venera omenirea estenoua religie, prin ea lumea va supraviețui. Moise, Buddha revin adesea în dezbaterile viitoroligilor. Nici Rousseau nu este ocolit. Filosofia chineză, cu principiile yang și yin  sunt de asemenea luate în discuție. De la umanism la fasificarea sa socialistă, înapoi la valorile europene, evoluția culturii, muzicii  de „mase”, noi teme incitante. Tăcutele și sângeroasele războaie religioase care au adus suferință și aduc în special în sec. XXI. Știința o ia înaintea civilizației și politicii, oamenii sunt în derută, comunicarea este în suferință, secretizarea excesivă a   laboratoarelor, a mafiei politice, a ror ce interesează soarta uno mari grupe umane devine o practică ucigătoare. Viziunile SF  domină nu numai piața cinematografică, tot mai multe asociații, grupuri mistice, pseudo-științifice iau locul unor dezbateri cinstite, profesionaliste. Dar viitorul ne oferă o șansă – liberalizarea informatică, responsabilitatea  oamenilor de știință. Poliicienii ar trebui să revine la menirea lor, nu să distrugă în forță granițele rațiunii cu ignoranța lor cunoscută. Dezbaterea se poate continua, Harari este un om tânăr, mai poate oferi multe răspunsuri.
BORIS M. MARIAN