Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Un nou curs deschis la Extensia Univesitară Gheorgheni: Pe urmele marilor aventuri geografice

Lecția prezentată de lector univ. dr. Vasile Mara, săptămâna trecută, la Facultatea de Geografie din Gheorgheni, s-a adresat atât pasionaților de acest domeniu vast, cât și celor interesați de cultura universală a umanității, fiind gândit atât în scop educativ-științific, cât și pentru popularizarea Extensiei Univesitare din Gheorgheni în comunitate.

Prezentarea a mizat pe diversitate și pe multe informații însoțite de explicații, hărți și imagini ilustrative despre exoduri, migrații, colonizări, călătorii, expediții, explorări și descoperiri geografice sau științifice. Mai multe aflăm de la lectorul care a susținut prezentarea.

“De ce tema Pe urmele marilor aventuri geografice? Pentru a afla acțiunile îndrăznețe, riscante și periculoase ale unor oameni curajoși, temerari și aventurieri în unele regiuni geografice și în anumite perioade istorice, ce au condus treptat și inevitabil la cunoașterea lumii, dar mai ales la evoluția și dezvoltarea societății, la avansul civilizației. Savantul român Emil Racoviță sublinia în acest sens că evoluția este legea fundamentală a întregului Univers.

Pornind de la această aserțiune s-a mers Pe urmele marilor aventuri geografice, după cum urmează: 1) Exoduri umane în Preistorie; 2) Călătorii și colonizări în Antichitate; 3) Migrații și expediții în Evul Mediu; 4) Epoca Marilor descoperiri geografice; 5) Explorări științifice în Perioada modernă. Iar pe parcurs ne-am putut da seama că dorința de a călătorii, explora și descoperii este o trăsătură definitorie a speciei umane”, a dorit să sublinieze lect. univ. dr. Vasile Mara.

“La început, în cadrul temei Exoduri umane în Preistorie, se explică de ce oamenii de știință au validat ipoteza Out of Africa cu cele 2 exoduri majore străvechi: prima, migrația presapiens, a lui Homo erectus, în urmă cu 1,3—1,8 ani, din Africa în sudul Asiei și Europei; iar a 2-a, migrația sapiens, a lui Homo sapiens, în urmă cu 100.000 ani, când sunt populate toate regiunile neînghețate ale Globului.

Apoi, în capitolul Călătorii și colonizări în Antichitate, odată cu începutul Holocenului și Revoluția neolitică, observăm cum oamenii trec treptat de la nomadism la sedentarism, acum dezvoltându-se primele orașe-cetăți și luând naștere primele civilizații umane în ”Semiluna fertilă” (mesopotamiană, egipteană și feniciană). Tot aici sunt înfățișate călătoriile egiptenilor, colonizarea feniciană, Marea colonizare greacă, expansiunea lui Alexandru Macedon și expansiunea Romei antice.

La capitolul Migrații și expediții în Evul Mediu, au fost descrise masivele invazii ale populațiilor germanice, slave și asiatice din sec. III-XI, apoi expedițiile mai puțin cunoscute ale arabilor, rușilor și chinezilor, iar la sfârșitul temei expedițiile militare sub formă de cruciade ale feudalilor europeni pentru eliberarea ”Țării Sfinte” (Palestina).

Punctul culminant al expozeului a fost Epoca marilor descoperiri geografice, în care sunt consemnate memorabilele realizări ale exploratorilor și aventurierilor temerari Marco Polo, Bartolomeo Diaz, Vasco da Gama, Cristofor Columb, John Cabot, Amerigo Vespucci, Pedro Alvarez Cabral, Fernando Magellan și Francis Drake. 

În final, tema Explorări științifice în Perioada modernă, a oferit o imagine de ansamblu despre o serie de exploratori din secolele XVI-XIX și secolul XX, cu realizările lor, la urmă fiind omagiați câțiva oameni de știință renumiți pentru descoperirile lor: Charles Darwin, Fridtjof Nansen, Emil Racoviță, Jacques-Yves Cousteau și Stephen Hawking, la care se adaugă contribuția valoroasă la cercetarea spațiului a Stației Spațiale Internaționale.

Ca o concluzie la toate cele prezentate, consider că aceste aventuri geografice au reprezentat un lung fir roșu în cunoașterea Globului terestru cu consecinţe majore pe plan economic, social, politic şi ştiinţific pentru întreaga civilizație umană. Așa cum spunea și exploratorul norvegian Fridtjof Nansen: Evoluția omenirii este o permanentă luptă a luminii cu întunericul… Omul vrea să cunoască şi dacă îşi pierde această dorinţă încetează de a mai fi om”, mai adăuga Vasile Mara. 

Cosmina Marcela OLTEAN
Foto – Extensia Universitară Gheorgheni



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania