Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 9 (129), Septembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Mic tratat de geografie geometrică

Primit pentru publicare: 31Aug. 2019
Autor: Nicolae CORNESCIAN
Publicat: 02 Sept. 2019
©Nicolae Cornescian , © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

în acea seară cerul revărsase peste oraş
o lumină verde şi aproape fosforescentă

se schimbă timpul ziceau unii
alţii presupuneau că toate astea se petrec
îndeosebi din pricina depărtărilor
modulate în afara spaţiului existent

e un fenomen firesc
anunţau angajaţii institutului naţional
de cercetare celestă
apare o dată la trei mii de ani
aşa se face că în anul nouă sute nouă
înaintea erei noastre
înaltul poleise pământul cu un lustru azur
fapt ce a schimbat în totalitate
nuanţa apelor şi a vidului de deasupra
prin urmare tocmai atunci
s-au născut pentru prima dată
oamenii cu ochii albaştri

de atunci însă
diferenţele au devenit egale între ele
remarcau cei care locuiau
în suburbii unde uneori
în absenţa concretului nu se putea înţelege
chiar întru totul tot ce se întâmpla
nici în orele acelui loc
şi nici când aproape cu toţii
reveneau pe străzile principale
ori în pieţele centrale
când pomeneau de orizontul de nerecunoscut
din pricina ierbii
de aceeaşi tonalitate cu cea a crugului
ce încă mai aparţinea spectrului
accesibil privirii

e un aspect ingenuu
ziceau obligându-ne să pricepem
că mai mult decât cei ce păreau a fi în prezent
deveneau amintirea
a ceea ce nu vor mai fi vreodată
ne priveau cu spaimă
ne ziceau că infinita întindere a celor văzute
nu mai concorda
cu exteriorul spaţiului de odinioară
imensele distanţe între anumite limite
cum ar fi chiar şi arondismentele lor
nu formau în mod obligatoriu ceea ce
din perspectiva geografiei geometrice
s-ar putea numi depărtare

mai degrabă insistau ei
din cauza verdelui vibrant de pretutindeni
aici era vorba doar de nişte materializări
ale unor supoziţii întru totul străine
cum ar fi spre exemplu
constantele întinderi ale suprafeţelor plane
inducând în mintea oricui
o reală imagine a spaţiului multidimensional

pe când totul părea intangibil
ne mai aminteau ei
verdele revărsat ne permitea să ne apropiem
de arbori ca de nişte forme vii
să uităm timpul
ştiind că totul se petrecea
doar din cauza distanţelor modulate
în afara realităţii
chiar dacă diferenţele deveneau egale între ele
şi chiar de nu se mai întâmpla mai nimic
din seara în care începeau să se nască
primii oameni cu inimi fosforescente
şi cu părul vernil