Istoria ca model teoretic de explicare a evoluţiei societăţii omenești şi istoria ca disciplină şcolară pot fi reprezentate ca un raport între parte şi întreg. Cercetarea istorică oferă la un moment dat, pe baza documentelor şi a instrumentelor de analiză calitativă şi comparativă a acestora, o imagine creată în prezent asupra unui fragment dintr-un trecut îndepărtat sau apropiat. Astfel, studiul istoriei în școală constă în mare parte în efortul profesorilor de a-i familiariza pe elevi cu acest „dialog între trecut şi prezent”, după cum definea istoria H. I. Carr. Cu alte cuvinte, predarea istoriei în şcoală este o permanentă armonizare între punctele de vedere ale istoricilor asupra unor evenimente, acţiuni umane în fapt, dintr-o anumită perioadă de timp, și desprinderea de către elevi a metodelor specifice istoriei de a analiza şi înţelege evoluţia societăţii, pe scurt trecutul.

„După priveliştile lumii, după minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luare aminte decât Istoria” – Mihail Kogălniceanu

Ca şi alte discipline şcolare, istoria este un obiect de studiu, care cuprinde învăţături, sfaturi izvorâte din legi, fapte, obiceiuri şi tradiţii comunicate din generaţie în generaţie. Noua programă este mai dinamică şi îl îndeamnă pe elev să fie mai activ în studierea istoriei, de aceea am considerat necesar să venim în întâmpinarea elevilor şi a nevoii lor de cunoastere, cunoscând faptul că marea majoritate a elevilor au nevoie de modele, de repere demne de urmat.

Oferind elevilor modelele unor mari personalităţi ale istoriei naționale, îi învăţăm să muncească, să aibă încredere în forţele proprii, să respecte istoria si pe strămoşii lor, dar să respecte şi pe cei din jurul lor. Din dorinţa de a căuta soluţii la diversitatea de provocări cu care se confruntă tinerii, am considerat că este necesar să realizăm/ formăm sentinentul patriotic prin care să contribuim la dezvoltarea personalităţii cu o înaltă conştiinţă naţională, iniţiată în valorile general – umane, naţionale si responsabilă de trecut, prezent şi viitor, să îi ajutăm pentru a putea recepta şi înţelege valorile autentice ale culturii si ale trecutului istoric; şi de a forma respectul generaţiilor ce vor veni, faţă de idealurile morale şi dragoste ale fiecărei societăţi.

An de an, am organizat cu emoție activități comemorative pentru cei ce au căzut pe câmpurile de luptă pentru apărarea patriei. Pentru a transmite respectul cuvenit pentru cei ce s-au jertfit am decis să ne înclinăm și noi toți – copiii străbunilor noștri martiri și să presărăm la monumentele eroilor, florile recunoștinței, să-i pomenim din generație în generație, pe cei care au căzut cu nume și pe cei fără nume. Scopul fiind acela de a insufla sentimentul patriotic elevilor, uzitând de o activitate extracurriculară. Activitățile extrașcolare pentru a comemora diferite evenimente istorice au fost un bun prilej de a reflecta spre trecut, cu atenția în prezent și mintea în viitor.

Reflecția în trecut ne permite să găsim modele, repere demne de urmată. Și numai atât ne permite, ne oferă posibilitatea să ne redescoperim zestrea istorică, extrem de bogată. Ne putem regăsi identitatea națională și pe cea personală. Călătoria în timp și spațiu ne oferă un bun prilej să ne regăsim, să ne putem prezenta celorlalți așa cum suntem noi românii. Căci trecutul nu înseamnă doar momentele glorioase, ci viața sub toate aspectele ei, de la nuanțele de roz, la cele de gri, de la bucurie la tristețe. Românul, pe parcursul istoriei, a muncit glia, a luptat pentru ea, a jelit atunci când și-a pierdut valorile naționale (limba română, credința ortodoxă și o parte din pământul românesc), a doinit atunci când se pregătea să lupte, a petrecut când a făurit statul național român și a prohodit atunci când ș -a pierdut flăcăii în războaie. Mărturie în acest sens sunt: creația literară și sursele istorice care a consemnat aceste momente remarcabile, oferind un portret de român, care este lucrător al pământului, dar și apărător al acestuia. Țăranul acesta se metamorfozează în eroul cu virtuți civice deosebite și cu respect pentru valorile perene.

Principiul istorismului ne arată că nu putem trăi doar în prezent, că ceea ce s-a întâmplat ieri are și astăzi consecințe, dar și mâine. Este incorect să afirmi că nu te interesează ce s-a întâmplat în trecut și că nu te afectează. Trecutul ne ajută să înțelegem cine suntem, ce s-a întâmplat și cum putem să pășim în prezent. Redescoperirea trecutului oferă o altă conotație prezentului. Ne cunoaștem nu doar strămoși, ci și modelele, învățăm din greșeli, îndreptăm nedreptăți. Viitorul este strâns legat de trecut și de prezent.

Nu putem gândi un proiect de viitor fără a face referire la ceea ce a fost și pornind de la ceea ce este. Nu se poate realiza o construcție fără o temelie solidă. În cazul de față, temelia o constituie trecutul, care trebuie cunoscut și valorificat, în timp ce prezentul cu atenție trebuie utilizat. Trăim un prezent, inedit pentru istorie, Centenarul Marii Unirii. Se impune mai mult ca oricând să utilizăm sursele literare și istorice pentru a ne cunoaște și utiliza trecutul în vederea construirii unui viitor grandios. Este misiunea noastră a profesorilor de istorie să le insuflăm elevilor noștri, tineri de astăzi, cetățeni de mâine, valori, să le oferim modelele trecutului, pe care le putem actualiza și proiecta către viitor. Într-o societate în care nu se cunosc și nu se promovează modelele trecutului, este cert că tinerii nu au percepția identității naționale, nu au la ce se raporta, nu vor ști de unde au plecat și implicit nu știu unde se vor îndrepta, întrucât nu au repere. Acestea din urmă sunt esențiale.

Într-un astfel de context modelul eroului – al tânărul curajos, abil, ambițios, atent, altruist – gată de sacrificiu pentru cei dragi, familie, comunitate, țară, este o necesitate. Am considerat că inițierea unor proiecte educative, poate fi un nou și bun prilej pentru elevii noștri de a aduce un omagiu eroilor dar și de a forma sentimentul patriotic. Să ne înclinăm, cu adâncă emoție și respect, în fața jertfei celor care au făurit poporul român și au apărat cu prețul vieții lor granițele Patriei și să presărăm pe mormintele și la monumentele eroilor, lacrimile recunoștinței, aprinzând, totodată, o lumânare care să le lumineze calea în veșnicie.