Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Mihai Eminescu- 175 ani de la naștere. Data și locul nașterii lui Mihai Eminescu

  •      Ne apropiem de 15 ianuarie 2025, când se împlinesc 175 de ani de la nașterea celui mai genial poet român – Mihai Eminescu. Am dorit să am o discuție cu inginerul Nicolae Iosub, cel care cercetează, de peste 25 de ani, viața, activitatea și opera ,,poetului nostru național”, în ceea ce privește data și locul nașterii Poetului, probleme care de-a lungul timpului au suscitat diverse controverse.

  • Mihai Cornaci: Știu că Dvs. ați făcut cercetări privind data și locul nașterii poetului Mihai Eminescu, cunoscând că se vehiculează două ipoteze. Dvs. la ce concluzie ați ajuns?
  • Nicolae Iosub: Într-adevăr se vehiculează două variante privind data de naștere a lui Mihai Eminescu – 20 decembrie 1849 și 15 ianuarie 1850 – și două locuri – Ipotești și Botoșani – împărțind pe eminescologi în două tabere. Totul a plecat de la criticul George Călinescu, care, în 1932, a scris monografia ,,Viața lui Mihai Eminescu”, volum apărut la Editura Cultura Națională, București, 1932, în care face o afirmație, care spune că Gh. Eminovici nu putea să consemneze în Psaltirea familiei, data și ora nașterii poetului, el fiind plecat la Iași, unde semnează o procură pentru un proces. Am demonstrat că Gh. Eminovici a fost acasă la nașterea lui Mihai și apoi a plecat la Iași, pentru semnarea procurii respective.
  • M.C. Cum ați demonstrat acest lucru? 
  • N.I. Matei Eminovici afirmă că toţi copiii lui Eminovici au văzut şi cunoscut această Psaltire: „Într-o Psaltire veche însă, care se păstra din străbuni în casa părinţilor săi şi în care sunt scrişi consecutiv autograf de tatăl poetului naşterile tuturor copiilor săi, jos pe pagina 5-a stă scris: «Astă-zi 20 Decembrie anul 1849 la patru ceasuri şi cinci-spre-zece minute evropineşti s’au născut fiul nostru Mihai»” (Prefaţă de Matei Eminescu la volumul de Poezii, editat de el în colecţia „Biblioteca pentru toţi” nr.195-196). Gh. Eminovici scrie în Psaltire că Mihai s-a născut la 20 decembrie 1849.
  •  Problema ridicată de G. Călinescu, cum că Gh. Eminovici ar fi fost la Iaşi, pe 21 decembrie 1849 (miercuri), pentru a semna procura, avocatului Panaite Cristea din Iaşi, care-i apăra interesele în procesul cu stolnicul C. Bobeică, ce se judeca la Divanul de Apelaţie, poate fi contrazisă. Gh. Eminovici putea semna acest document şi pe 22 sau chiar 23 decembrie, zi în care a fost depus la judecătorie. Gh. Eminovici nu scrie personal actul, ci numai îl semnează, iar semnătura putea fi dată înainte de depunerea actului la Divanul de Apelaţie:,,Giudecătoria ţinutului Eşii, secţia a II-a. În privire că vechilimeoa de faţă este supt adivarata iscălitură dumisale căminarului Gheorghe Eminovici, precum şi de faţă viind în presudsfie (cancelarie) au mărturisit, apoi în temeiul cerirei ce şi prin osăbit înscris au făcut, să încredinţează de cătră Giudecătorie potrivit formilor. M. Caţichi, Manu, T. Sigara” (Nr.553, 1849, decembrie 23- Arh. St. Iaşi, fond Divanul Domnesc, tr.1346, op. 1528, dosar 136, f.64. Original). Această vechilimea este semnată de Gh. Eminovici pe 23 decembrie 1849 (vineri), în faţa reprezentantului Divanului Domnesc. Gh. Eminovici putea fi atunci la Iaşi.
  • Criticul nu cunoştea modul de circulaţie a persoanelor, pe distanţe lungi, în zona aceasta şi în acea perioadă, când încă nu se dăduse în funcţiune calea ferată Botoşani-Vereşti-Iaşi. Conform „Marşrutului Poştal al Moldovei”, transportul corespondenţei şi persoanelor se făcea cu diligenţe trase de patru cai, care se schimbau în staţiile poştale cu alţii odihniţi. Aceste staţii erau dispuse la distanţe de cca. 20 de km una de alta. Între staţii se circula cu mare viteză, cu caii odihniţi.
  • „Drumul Mihăilenilor” unul din cele cinci „drumuri” ale Moldovei ducea de la Mihăileni (graniţa cu Austro-Ungaria) prin Botoşani, Lătăi, Hârlău, Podul-Iloaiei la Iaşi. Cursele erau de trei ori pe săptămână. Diligenţele plecau din Mihăileni marţea, joia şi sâmbăta la ora 9 dimineaţa şi ajungeau la Iaşi a doua zi la ora opt. De la Iaşi plecau spre Mihăileni lunea, miercurea şi vinerea la ora nouă şi ajungeau la Mihăileni a doua zi la ora şase. Din Botoşani spre Iaşi diligenţa pleca în jurul prânzului, după ce făcea popas şi schimba caii.
  •    Gh. Eminovici putea ajunge la Iaşi cu diligenţa, în aproximativ 20 de ore și a putut să fie prezent la Iaşi pe 22 decembrie 1849, pornindu-se din Botoşani marţi, 20 decembrie, după naşterea fiului său, Mihai. Acest lucru nu a fost cunoscut de G. Călinescu, eu fiind un vechi filatelist, cunosc modul de circulație a corespondenței și a persoanelor din acea perioadă.
  • M.C. Interesantă ipoteza Dvs. Ce mult contează cunoașterea în ansamblu a vieții sociale și interpretarea datelor în corelare cu altele din alt domeniu de activitate! Deci, ați demonstrat că data de naștere a lui Minai Eminescu este 20 decembrie 1849.
  • N.I. Mai mult, însuși Mihai Eminescu se înregistrează în registrul Junimii din Iași, în 1871, cu următoarele date: „Mihail Eminescu -1849 – Decembrie – 20 – Sf. Ignat – Botoşani”. Aici el confirmă data de 20 decembrie 1849, scrisă în Psaltirea familiei. Mai târziu, în 1864, când Eminescu era ,,scriitor al cancelariei” la Primăria din Botoşani, a avut prilejul să-şi caute şi documentul oficial, unde era trecută data şi locul naşterii sale: 15 ianuarie 1850, la Botoşani– ,,Mitrica de naşteri şi botezuri”, aflată în copie la primărie. Eminescu şi-a cunoscut tot timpul data adevărată a naşterii sale (20 decembrie 1849) dar şi data oficială trecută în Mitrică (15 ianuarie 1850).
  • M.C. Deci, Mihai Eminescu are două date de naștere?
  • N.I. Pare de necrezut dar așa este – una reală și alta oficială. Botezul lui Mihai Eminescu s-a făcut pe 21 ianuarie 1850, în Catedrala Uspenia din Botoșani și nașterea a fost consemnată de preot în ,,Registrul pentru nașteri și botezuri pe anul 1850”: Născut la 15 Ghenarie 1850, din părinţi: Gheorghe Eminovici, proprietar şi soţia sa Ralu, născută Vasile Iuraşcu, care primi Botezul în 21 Ghenarie; s’a numit Mihail având naş pe Dumnea-lui Stolnicul Vasile Iuraşcu, Poliția sau Satul, în orașul Botoșani ”.
  • Această ,,Mitrică pentru nașteri și botezuri” era singurul act oficial pentru evidența nașterilor și, la sfârșit de an, situația anuală trebuia trimisă la primărie de către preot. Cum situația nașterilor pe 1849, fusese trimisă la primărie și botezul se face pe 21 ianuarie, anul următor, Gh. Eminovici și preotul convin ca să treacă dată de naștere – 15 ianuarie 1850 – dată trecută în Mitrică și care este data oficială de naștere a lui Mihai Eminescu, pe care o sărbătorim an de an.
  • Nu a fost, e limpede, nici confuzie sau eroare şi nici alt interes. Explicaţia este una mai simplă care ţine de firescul şi pragmatismul relaţiilor sociale. Copiii nu se botează mai înainte de două săptămâni decât în cazuri excepţionale când aceştia nu sunt viabili, din grija de a nu muri nebotezaţi. Ori nu a fost cazul lui Mihai. Fiind născut pe 20 decembrie, înainte de sărbătorile de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, Sf. Ioan), nu era timp efectiv pentru botezul copilului, această problemă fiind lăsată după trecerea acestor sărbători. În acelaşi timp, fiind o iarnă grea, de teama de a nu îmbolnăvi noul născut şi pentru ca acesta să se întremeze, botezul a fost amânat până pe 21 ianuarie 1850, la o luna de la naştere, aşa cum se întâmplă şi astăzi, de cele mai multe ori, tot dintr-o tradiţie.
  • Oricum, pentru Gh.Eminovici, data de înregistrare a naşterii avea o mai mică importanţă (nu se eliberau acte de naştere), găsind de cuviinţă, să declare 15 ianuarie, o dată rotundă mai aproape de data botezului. Botezul se face într-o zi de sâmbătă, aşa cum se face şi astăzi, în lipsa mamei care nu putea intra în biserică mai devreme de 40 de zile de la naștere, urmând ca a doua zi, duminică, Eminovici să facă cumetria împreună cu rudele şi prietenii de familie. 
  • M.C. Am înțeles că „Registrului pentru naştere şi botez pe anul 1850”, se află la Arhivele Statului din Botoșani și, pe anul 1850, sunt înregistrate 11 nașteri, din care trei în ianuarie. Este curioasă o astfel de potrivire.
  • N.I. La o analiză mai atentă a „Registrului pentru naştere şi botez pe anul 1850”, care era singurul act oficial al timpului, se observă însă şi un paradox: în tot anul 1850 s-au botezat 11 copii (deci cam unul pe lună) dar, în mod surprinzător, în luna ianuarie au avut loc trei botezuri. La nr. 3 din registru este trecut Mihail Eminovici. Primul copil, o fetiţă este născută pe şase ghenari (vineri) şi botezată la şapte zile, pe 13 ghenari (vineri); al doilea copil este născut pe zece ghenari (marţi) şi botezat la şase zile (!) pe 16 ghenari într-o luni şi în fine Mihai Eminescu pe 21 ghenari (sâmbătă). Este curios faptul că cei trei copii sunt născuţi într-un interval de 9 zile, ceea ce ne dă de gândit. Aceasta mă face să cred că numai datele de botez sunt cele adevărate, unele din cele 3 date de naştere sunt fictive. Cu siguranţă unii dintre copii erau născuţi şi înainte de Anul Nou (în decembrie) şi numai când se prezentau la botez erau înregistraţi de preot în registru. La sfârşit de an preotul prezenta la primărie o situaţie centralizată şi aceştia trei nefiind încă botezaţi şi neînregistraţi în Mitrică, nu au putut fi trecuţi. Chiar datele de botez foarte apropiate de datele de naştere dau de gândit, deoarece nu se botezau copii la şase zile de la naştere decât dacă erau copii bolnavi. Ori, cel puţin în cazul lui Mihai, nu a fost această situaţie.
  • M.C. Dar cu locul nașterii lui Mihai Eminescu, cum rămâne: la Botoșani sau la Ipotești?
  • N.I. În , Registrului pentru naştere şi botez pe anul 1850”, apare ,,Poliția sau Satul, în orașul Botoșani”. Aici locuia familia lui Gh. Eminovici, în iarna anului 1849-1850, în casa cumpărată de Raluca Eminovici și renovată de Gh. Eminovici, având condiții bune de locuit pe timp de iarnă. Oricum, la Ipotești era o activitate mai redusă, casa fiind veche și răcoroasă, familia se muta la Botoșani, pe timpul iernilor. Mai mult, în 1850, moșia Ipotești era în litigiu cu vânzătorul din cauza neachitării ratelor restante, ea fiind scoasă la mezat de autorități. Confuzia locului nașterii lui Mihai, pleacă de la T. Maiorescu.
  • Titu Maiorescu, la fel ca toţi ceilalţi junimişti, ştiau de la Eminescu că s-a născut pe 20 decembrie 1849, dată care apare şi în ediţia de Poezii, din 1883. La îndemnul lui Maiorescu, absolventul facultăţii de litere din Bucureşti, N.D. Giurescu, face o deplasare la Ipoteşti pentru a afla data şi locul naşterii poetului. Cum singur nu găseşte nimic, apelează la prefectul judeţului Botoşani, G. Cerchez, care primeşte de la Mănăstirea Agafton răspunsul că Eminescu s-a născut Botoșani. Giurescu se deplasează la Catedrala Uspenia din Botoşani, unde, ,,Am căutat pe preotul Dimitrie şi după răscolirea câtorva groase volume, prăfuite de vreme, în care erau trecute numele tuturor botezaţilor de ,,Dumnea-lui Preotul Iconom Ion Stamati, acum răposat, începând cu a. 1832, am găsit în ,,metrica, partea I de naşteri şi botezuri”, următoarele rânduri, pe care le dau în exactă transcriere: ,,Născut la 15 Ghenarie 1850, din părinţi: Gheorghe Eminovici, proprietar şi soţia sa Ralu, născută Vasile Iuraşcu, care primi Botezul în 21 Ghenarie; s’a numit Mihail având naş pe Dumnea-lui Stolnicul Vasile Iuraşcu”, concluzionând că: ,,rămâne (aşa dar) cu totul sigur că Eminescu s’a născut în Botoşani, în ziua de 15 Ianuarie 1850. N. D. Giurescu”. După cum se poate observa, Giurescu nu consemnează locul nașterii Poetului, deși era consemnat în Mitrică.
  • Asta a dus la diverse interpretări din partea eminescologilor.
  • Analizând din punct de vedere logic toate aceste documente şi afirmaţiile, privind data de naşterea poetului Mihai Eminescu, atât de disputată şi controversată din partea eminescologilor, ajungem la concluzia, întărită de înscrisuri şi declaraţii, că cel mai mare şi iubit poet al românilor s-a născut de Sf. Ignat, la 20 decembrie 1849, la Botoșani, aşa cum însuşi declarase de mai multe ori. 
  •      M.C. Va mulțumesc pentru lucrurile interesante pe care le-am discutat!
  • A consemnat Mihai Cornaci, Botoșani


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania