Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Muzeul Scriitorilor Botoșăneni. Ctitor – Nicolae IOSUB: MIHAI EMINESCU, DATA NAȘTERII

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MIHAI EMINESCU

Data naşterii

 Primit pentru publicare: 17 Dec. 2019
Autor: Nicolae IOSUB – redactor, Revista Luceafărul
Publicat: 18 Dec. 2019
© Nicolae Iosub © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

 

     Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, în oraşul Botoşani, după cum stă scris în „Mitrica pentru naştere şi botez pe anul 1850”, registru găsit în arhivele bisericii Uspenia şi apoi transferat la Arhivele Statului din Botoşani. Aceasta a fost recunoscută ca data oficială de naştere a poetului Mihai Eminescu, pe care o sărbătorim.

Cu toate acestea, mulţi biografi ai poetului sunt de părere că data de naştere a Luceafărului poeziei româneşti este 20 decembrie 1849, aşa cum consemnează Gh. Eminovici în Psaltirea familiei şi cum scrie însuşi poetul în registrul Junimii, în 1871.

     Notaţia lui Gh. Eminovici din Psal­tirea familiei-«Astă-zi 20 Decembrie anul 1849 la patru ceasuri şi cinci-spre-zece minute evropineşti s’au născut fiul nostru Mihai»”, este cea mai importantă. Faptul că ea nu mai există astăzi, ca dovadă fizică, certă, nu înseamnă deloc că poate fi scoasă din calcul. Secole la rând oamenii au păstrat obiceiul de a-şi nota da­tele evenimentelor importante pentru familie pe cărţi. Cu atât mai mult este probabil să se fi întâmplat acest lucru la o familie în care pre­ocupările intelectuale şi spirituale erau împletite cu spiritul prag­matic, o familie care făcea totuşi parte din rândul boierimii mijlocii, care nu putea să treacă cu superficialitate peste un eveniment atât de im­portant, cum era naşterea unui copil. Mai ales când aceasta s-a pe­tre­cut înaintea sărbătorilor de iarnă, ceea ce făcea evenimentul uşor de reţinut, chiar şi după mulţi ani de la petrecerea lui. În plus, după cum afirmă Ma­tei, fratele poetului,  toţi copiii lui Eminovici au văzut şi cunoscut această Psaltire: „Într-o Psaltire veche însă, care se păstra din străbuni în casa pă­rinţilor săi şi în care sunt scrişi consecutiv autograf de tatăl poetului naşterile tuturor copiilor săi, jos pe pagina 5-a stă scris: «Astă-zi 20 Decembrie anul 1849 la patru ceasuri şi cinci-spre-zece minute evropineşti s’au născut fiul nostru Mihai»” (Prefaţă de Matei Emi­nes­cu la volumul de Poezii, editat de el în colecţia „Biblioteca pentru toţi”). Observăm că Matei precizează şi pagina şi locul unde era făcută însemnarea naşterii lui Mihai, dovadă că el o văzuse şi o citise de mai multe ori. Matei mai precizează că în această carte de rugăciuni erau consemnate şi datele de naştere şi a celorlalţi fraţi şi surori, probabil, pe primele pagini ale cărţii, pe partea netipărită a paginilor.

O tradiţie nescrisă face ca şi as­tăzi, mai ales în mediul rural, oamenii să-şi mai noteze date impor­tante sau să-şi păstreze actele din casă în astfel de cărţi religioase, în ideea de protecţie şi divină şi fizică. Or, la un bun creştin, cum era Gh. Eminovici, este posibil ca Psaltirea să-l fi  în­soţit permanent în drumurile sale, folosind-o la vreme de sărbătoare şi atunci când invoca sprijinul divin în reuşita demersurilor sale şi nu o carte de bibliotecă cum susţine G. Călinescu în ,,Viaţa lui Mihai Eminescu”. Dimensiunea redusă a acestei cărţi de rugăciuni era una redusă, astfel încât ea putea fi purtată în buzunarul hainei, purtată permanent şi folosită la nevoie.

Gh. Eminovici s-a născut într-o familie de creştini, tatăl său fiind dascăl la biserica din Călineştii lui Cuparenco, şi a avut posibilitatea să vadă şi să citească multe cărţi, folosite pentru slujbele religiase din biserică. Este posibil ca această Psaltire de la începutul sec. al XIX- lea, să-i fi fost dăruită de tatăl său, să-l însoţească şi să-l ocrotească în viaţă, atunci când a părăsit casa părintească şi a trecut cordunul în Moldova. În 1840 când se căsătoreşte cu Raluca Iuraşcu, el avea această psaltire asupra sa. La rândul ei Raluca, era o femeie credinciasă, cunoştea şi frecventa biserica, aşa cum au făcut şi cele trei surori ale sale, Fevronia, Olimpiada şi Sofia, călugăriţe la Agafton. De la bunicul ei, Alexa Donţu, avea o carte de rugăciuni- Vieţile Sfinţilor- în limba rusă, carte pe care o folosea frecvent şi  care i-a fost pusă pe sicriu la moartea sa, în 1876.

Obiceiul de a însemna data de naştere a copiilor pe carţi de rugăciuni era un lucru obişnuit la familiile mai înstărite, cu mulţi copii, pentr a nu fi uitate sau încurcate zilele de naştere, atunci neexistând certificate de naştere, datele de naştere fiind înregistrate de preot la botezul pruncului. La sfârşitul anului preotul transmitea primăriei localităţii o situaţie cu născuţii pe anul încheiat şi documente ce se păstrau în arhive.

Gh. Eminovici a văzut la Vasile Iuraşcu o astfel de carte, numită ,,Mărgăritare”, unde acesta îşi notase datele de naştere a copiilor săi şi alte evenimente importante din viaţa sa. Gh. Eminovici şi Vasile Iuraşcu se cunoşteau, aveau relaţii de afaceri, în numele stăpânilor de moşii pentru care lucrau, i-a cunoscut familia şi pe fiica lui, Raluca, Eminovici cerându-i fata de soţie.

Consemnarea atât de exactă a orei nu poate fi o întâmplare şi nici o invenţie. Data, atât de minuţios precizată, este o dovadă că Emi­­novici a fost acolo la naşterea lui Mihai şi a notat evenimentul ime­diat după aceea. Gheorghe Eminovici era acasă când s-a născut fiul său Mihai, aşteptând evenimentul, poate îngrijorat sau preocupat şi uitându-se mereu la ceasul său de buzunar. Cine altcineva, dintre cei care se aflau în preajma Ralucăi, avea timp să se uite la ceas în acele împrejurări importante şi tensionate?

Mai există şi alte documente care demonstrează că poetul s-a născut pe 20 decembrie 1849. Însuşi Mihai, susţine ca s-a născut de Sf. Ignat, acest lucru fiindu-i probabil frecvent repetat în copilărie, iar el, copil foarte inteligent şi precoce, în nici un caz nu putea să uite data când s-a născut. Notaţia făcută cu propria lui mâna în jurnalul „Ju­nimii” este o dovadă indubitabilă, unde la nr. 49 pe anul 1871 este scris: „Mihail Eminescu -1849 – Decembrie – 20 – Sf. Ignat – Botoşani”.

Mai târziu, în 1864, când Eminescu era ,,scriitor al cancelariei” la Primăria din Botoşani, a avut prilejul să-şi caute şi documentul oficial, unde era trecută data şi locul naşterii sale: 15 ianuarie 1850, la Botoşani– în ,,Mitrica de naşteri şi botezuri”, aflată în copie la primărie şi în original la Arhivele Statului din Botoşani. Eminescu şi-a cunoscut tot timpul data adevărată a naşterii sale (20 decembrie 1849) dar şi data oficială trecută în Mitrică (15 ianuarie 1850).

Secțiunea iconografică
1.Mitrica de maşteri şi botez din anul 1850 de la Biserica Uspenia
La poziţia trei: Mihail Eminovici

2. Însemnarea lui M. Eminescu din registrul Junimii din 1871
La poz. 49- Mihail Eminescu-1849-Decembrie-20-Botoşani



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.581 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. Constantin Vrabie spune:

    Foarte interesant articolul!
    Cred ca ar trebui analizata/cunoscuta imprejurarea in care s-a oficializat, in istoria literaturii romane, data nasterii marelui poet.

    Cu siguranta, o astfel de nepotrivire nu este singulara. Cunosc un caz indeaproaape. Tatal, subofiter al armatei romane, a declarat nasterea fiicei sale mai tarziu, pentru a coincide cu data intrarii Romaniei(22 iunie) in al doilea razboi mondial.

  2. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Aprecieri şi considerație pentru Dvs. şi pentru articolele Dvs.!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5