Căile de acces spre descifrarea operei literare sunt infinite, după cum infinite sunt şi aspectele naturii acestora, şi modalităţile de exprimare artistică. Astfel, o metoda care poate fi aplicata cu succes în procesul studierii unei poezii poate fi brainstormingul cu mapa de imagini. Ca metodă de lucru, brainstormingul cu mapa de imagini valorifică asociaţia mentală a fiecărui elev, stimulează ideile, evită blocajul de orice natură (cognitiv, emoţional).
Procedura de aplicare a metodei respective este următoarea:
- După lectura cognitivă a poeziei, se citeşte problema în faţa clasei (ex.: Ce realitate descoperă / creează G. Bacovia în poezia „Lacustră?”);
- Se organizează un brainstorming oral cu clasa (elevii propun diverse variante de răspuns, manifestând o imaginaţie total liberă);
- Se prezintă clasei o imagine (ex.: „Îngerul călător” de Gustav Moreau);
- Urmează brainstormingul individual (în tăcere) inspirat de imagine. (Fiecare elev notează toate ideile ce-i apar în urma receptării imaginii, având ca reper întrebările: „Ce sugerează imaginea?”, „Ce idei îţi apar privind-o?”);
- Pentru a obţine cât mai multe idei, profesorul poate recurge la a doua imagine, asemănătoare cu prima ori total diferită din punct de vedere al atmosferei create, procedura de lucru fiind aceeaşi;
- Se formulează concluzia pe marginea problemei enunţate, pornindu-se de la ideile expuse pe parcursul brainstormingului (ex.: Autorul creează / descoperă în poezia „Lacustră” o realitate care îi striveşte orice iniţiativă de a lua contact cu lumea, desfiinţându-l ca om).
Menţionăm că profesorul, optând pentru activitatea în grup ca formă de organizare a activităţii elevilor, poate formula chiar din capul locului mai multe întrebări-sarcini ( ex.: „Ce stări trăieşte eul liric al poeziei?”, „Care sunt obsesiile eului liric?”, „Care sunt simbolurile poeziei şi ce sugerează ele?”), fiecărei echipe revenindu-i una din ele. Brainstormingul se organizează în baza aceleiaşi /aceloraşi imagini. Desigur, profesorul va alege cu mult discernământ imaginea / imaginile care va / vor provoca asociaţiile mentale ale elevilor şi care-i va/ vor ajuta totodată să soluţioneze sarcinile de lucru.
Jocul figurilor de stil. Este un procedeu care contribuie la dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor, a imaginaţiei, având la bază asociaţia şi compararea ca operaţii ale gândirii.
Pictura verbală constă în analiza poeziei în aşa fel de parcă elevul ar avea în faţă pânzele pictate în baza tablourilor desprinse din opera literară. Astfel, în desenul lor verbal elevii vor opera cu aşa noţiuni ca: fundal, prim-plan, plan-secund, contururi, tonalităţi calde / reci, pată de culoare, armonii cromatice, tonuri stinse, compoziţie mono/ biplanică, contrastul / asemănarea planurilor, atmosferă, stări sufleteşti etc.
Texte calchiate. Prin acest joc didactic elevii însuşesc diferite tipuri de structuri lirice, procedee de compoziţie, modalităţi de exprimare artistică. Procedura de aplicare este cât se poate de simplă. Elevilor li se propune, atunci când este posibil, scheletul trunchiului textual (fie înainte de studierea operei, fie în procesul de comentariu propriu-zis al ei ori la etapa de încheiere), pe care îl completează conform propriei înţelegeri şi sensibilităţi.
Ideea migratoare. Este un joc de imaginaţie utilizat de profesorii preuniversitari Petean Ana şi Petean Mircea în cadrul cercului literar ori al laboratorului de creaţie. Ţinând cont de sugestiile autorilor respectivi, procedeul poate fi aplicat cu succes şi în procesul de studiere a textului artistic liric. Rezultatele obţinute au demonstrat că, datorită acestei tehnici, elevii, mai uşor, descifrează limbajul conotativ al poeziei, pot folosi cât mai nuanţat resursele limbii, având ca element de comparare propriul text cu modelul literar. Procedura de aplicare şi regulile jocului respectiv sunt următoarele:
a) sunt selectaţi din operă 4-5 termeni, de regulă, cei de bază ( ex.: ramuri, lac, stele, durere, gând din poezia „Şi dacă” de M.Eminescu);
b) se extrage din operă verbul-predicat ce însoţeşte ultimul substantiv din şirul de mai sus: ramuri bat) un predicat pentru ultimul cuvânt din acest şir de cuvinte (ex.: gândul se înalţă);
c) se deduce ideea din propoziţia formată (în cazul nostru e cea de zbor, de înălţare);
d) se alcătuiesc propoziţii noi, dezvoltate, căutându-se alte predicate pentru fiecare din celelalte patru cuvinte. În acest caz vor fi respectate câteva reguli: propoziţiile trebuie să exprime aceeaşi idee (de zbor); fiecăruia din cele patru cuvinte trebuie să i se atribuie un sens figurat (ex.: „Ramurile îşi îndreaptă privirea spre soare”; „Durerea a pătruns în marea lumină” etc.)
e) se „aranjează” cele cinci propoziţii formate într-o anumită ordine, fie la voia întâmplării, fie conform unei opţiuni motivate a elevului („Aşa-mi place mai mult”, „Consider că există o mai mare legătură între enunţuri” etc.);
f) se implică propria subiectivitate: elevul alcătuieşte o ultimă propoziţie (a şasea) în prelungirea ideii migratoare ( de regulă, această propoziţie, care poate fi dezvoltată ori nedezvoltată, are statutul unei concluzii);
g) se intitulează textului creat;
h) se analizează textele elevilor din punct de vedere al mesajului şi al modului de transmitere a lui;
i) se compară textele elevilor cu opera literară respectivă din perspectiva mesajului (exprimă acelaşi mesaj ori diferit), a relaţiilor dintre cei cinci termeni–cheie cu alte cuvinte, a forţei de sugestie pe care ei o dobândesc în urma acestor relaţii ( ex.: „Ramurile îşi îndreaptă privirea…”, „Ramurile bat în geamuri”);
j) se formulează concluziile pe marginea operei studiate.
În concluzie, modernizarea procesului de învăţământ, în general, şi a predării literaturii române, în special, se poate înfăptui atât prin aplicarea, în procesul de interpretare a operei literare, a unor metode, procedee noi de lucru, cât şi prin îmbogăţirea celor vechi cu noi posibilităţi de organizare şi transmitere a informaţiei. Desigur, din diversitatea de tehnici, profesorul le va alege pe acelea care îi vor ajuta pe elevi, mai uşor, să descifreze semnificaţiile textului artistic.