Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, XII, 2013

Primit pentru publicare de la autor, Dan  PRODAN, 25 febr.2014.
Editor: Ion Istrate, 25 febr.2014.

ACTA  MOLDAVIAE  SEPTENTRIONALIS, XII, 2013

ActaMold-2013 [800x600]Noul număr al revistei anuale a Muzeului Judeţean Botoşani, Acta Moldaviae Septentrionalis,  XII,  2013, include contribuţii de arheologie, istorie, cultură, civilizaţie, memorialistică, muzeografie, structurate în 7 secţiuni tematice: I:Arheologie; II:Ţări, localităţi şi evoluţii diverse; III:Politică, cultură  şi  civilizaţie; IV:Nicolae Iorga – Titanul Omnivalent; V:Memorialistică  şi  Omagiere; VI:Note Bibliografice; VII:In Memoriam!

Structura tematică şi tehnică a lucrării a fost prezentată cititorilor, specialişti şi interesaţi de istorie locală, naţională, universală, în Cuprins (în limbile română şi engleză) – (pp. 5 – 8),Lista colaboratorilor (p. 9) şi Abrevierile utilizate (pp. 10 – 12) în cadrul AMS, XII, 2013.

În prima secţiune, Arheologie(pp. 13 – 39), au fost incluse trei contribuţii tematice. În prima, Maria DIACONESCU a analizat „Piese de cupru descoperite la Vorniceni şi Corlăteni – Jud. Botoşani (culturile Cucuteni şi Noua)”, din epocile eneolitică şi a bronzului (pp. 14 – 21). Paleozoologul Florentina OLENIUC a studiat resturile osteologice şi a prezentat un „Raport de cercetare arheozoologică întreprinsă în situl arheologic Vorniceni – Pod Ibăneasa din judeţul Botoşani, aparţinând Culturii Cucuteni (faza AB)”- (pp. 22 – 31). Arheologul Daniel CIUCĂLĂU a formulat câteva consideraţii „Despre un fragment de castron cu trei torţi având reprezentări dendrologice” – (pp. 32 – 39).

Secţiunea următoare, a II-a, intitulată: Ţări, localităţi şi evoluţii diverse, conţine 11 contribuţii tematice. Turcologul de valoare mondială, Mihai MAXIM, născut în localitatea Vorniceni, Jud. Botoşani, omagiat în acest număr al AMS, a dovedit, cu izvoare şi argumente istorice indubitabile, existenţa şi aplicarea „actelor de privilegii” acordate unilateral de sultanii otomani domnilor români în evul mediu («„Capitulaţiile” (’ahdnāme – le) Ţării Româneşti au existat! Un arz al voievodului muntean Ştefan Cantacuzino din mai 1715 către sultanul Ahmed III») – (pp. 41 – 47). Autorul a concluzionat că: „Valoarea excepţională a acestui nou izvor istoric pus la dispoziţia cercetătorilor constă, aşadar, în afirmarea existenţei „capitulaţiilor” Ţării Româneşti la 1715 prin chiar mărturia solemnă a domnului Ţării Româneşti din epocă – ultimul domn pământean Ştefan Cantacuzino (1714-1716) – mărturie care figurează într-un arzadresat chiar Înaltei Porţi, padişahului însuşi, ceea ce întăreşte veridicitatea şi însemnătatea acestei mărturii”– (p. 47).În continuarea articolelor publicate în numerele anterioare ale AMS, Daniel BOTEZATU a radiografiat «„Politica” Doamneifaţă  de  satele  din  ocolul Botoşanilor», însecolele XVI – XVIII, ajungând la concluziacă“După Siret, Volhovăţ şi Hârlău, Botoşanii sunt primul târg care, împreună cu ocolul aferent, va fi concedat spre administrare doamnelorMoldovei, situaţie care se va perpetua până în anii Regulamentului Organic. Când Constantin Mavrocordat va înfiinţa ţinutul Botoşanilor, el va alătura la nucleul reprezentat de vechiul apanaj al Doamnei părţi din ţinuturile Sucevei, Dorohoiului şi Hârlăului” (p. 53).

Laurenţiu – Ştefan SZEMKOVICS a analizatşi a prezentat două “Matrice sigilarea parţinând Poliţiei Târgului Botoşani (1859)”, aflate la Arhivele Naţionale Centrale din Bucureşti (pp. 55 – 57). Iulian – Cătălin NECHIFOR, în continuarea concluziilor despre evoluţia localităţii Bucecea în secolele XVI – XVIII, a prezentat „Aspecte ale proprietăţii în anii modernităţii la Bucecea (judeţul Botoşani)”, în perioada 1859 – 1916 (pp. 58 – 81). Autorul a conchis că „Moşia statului Bucecea a cunoscut o degradare în perioada modernităţii, datorată suprafeţei relative mici şi dezinteresului diferiţilor arendaşi faţă de inventarul acesteia. Deşi prin donaţie scopul moşiei a fost acela de a susţine şcoala, modul de administrare s-a îndepărtat mult de ţelul înalt pe care şi l-a propus ultimul său proprietar – Dimitrie Rallet. Rolul său, în schimb, a fost acela de a oferi cât mai multe oportunităţii ţărănimii în achiziţionarea de terenuri agricole din corpul moşiei cu ocazia mai multor împroprietăriri sau vânzări de loturi mici. Treptat, suprafeţele agricole au trecut din proprietatea statului în cea privată a ţărănimii sau în proprietatea colectivă, în cazul islazurilor şi imaşurilor” –(pp. 73).

Dan PRODAN inaugurează editarea unei serii de surse istorice despre Vorniceni, Jud. Botoşani, în ultimul secol şi jumătate („Izvoare istorice referitoare la trecutul localităţii Vorniceni, jud. Botoşani (I)”), publicând cinci documente, de diferite categorii, din perioada 1893 – 2012. Încontinuare aperiplului istoriografico-arheologic prin localităţi româneşti, Andrei – Liviu PRODAN a finalizat seria de cercetări referitoare la „Sighişoara medievală şi modernă – muzeu în aer liber (III)”, oferind şi soluţii pentru valorificarea potenţialului turistic al “Nürnbergului românesc” şi a zonei limitrofe (pp. 132 – 146). Următoarele contribuţii sunt focalizate asupra localităţii Bototşani, de la mijlocul secolului XIX până la începutul secolului XXI, cu diferitele ei instituţii, activităţi, monumente, implicaţii istorice etc.

Astfel, Paul Narcis VIERU a analizat „Dinamica industriei în oraşul Botoşani (a II-a jumătate  a secolului  XIX –  sfârşitul  secolului XX)- (pp. 147 – 160), precizând că„Industria oraşului Botoşani a oscilat între progres, stagnare şi regres, influenţând puternic, atât dinamica şi structura demografică a oraşului şi a zonei de influenţă, cât şi viaţa economică. Sub raportul dinamicii se pot evidenţia, mai clar, patru perioade: două de progres (partea a doua a sec. al XIX-lea şi a partea a doua a sec. al XX-lea) şi două de stagnare şi regres (prima parte a sec. al XX-lea şi perioada de tranziţie de după 1989). In perioada actuală municipiul este într-un moment de regres industrial, cu puţin capital străin atras în comparaţie cu alte regiuni”. (p. 160). Această perspectivă a fost completată cu cea conturată de Delia Nicoleta VIERU, “Cercetări şi observaţii meteorologice în oraşul Botoşani” –  (pp. 174 – 176). Regretatul Ionel BEJENARU a analizat unele conexiuni dintre „Botoşanii şi Marea Unire (1918)”– (pp. 161 – 163): patru regimente de infanterie pe front; şcoli şi spitale militare; fabrici de muniţii; cronici literare de război; două ziare locale. Gheorghe MEDIAN a prezentat unul dintre  «Monumentele Botoşanilor. „Campania  de mitraliere Maior Grigore Ignat la atac”» – (pp.168 – 173), realizat de sculptorul Horia Miclescu şi inaugurat în 1929. Dan  PRODAN a publicat două documente inedite despre „Sărbătorirea unui deceniu de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 în România. Studiu de caz: oraşul Dorohoi”– (pp. 164 – 167).

Următoarea Secţiune, a III-a, intitulată Politică, Cultură şi Civilizaţie, reuneşte 6 contribuţii, cu tematică conexă. În cadrul ei, Oana Maria AIOANEI a prezentat câteva aspecte referitoare la “Argintărie şi biserică în Moldova lui Ştefan cel Mare. Biserica Sfântul Nicolae de la Popăuţi – Botoşani”- (pp. 178 – 189), şi în perspectiva celor 510 ani de la trecerea în eternitate a marelui voievod şi domn moldav. Gheorghe – Florin ŞTIRBĂŢ a început analiza unor“Aspecte ale vieţiipolitice în primii ani ai guvernării liberale (1876-1878) (I)”-(pp. 190 – 206), demers analitic care va continua în numerele următoare ale AMS.Bogdan CARANFILOF, în continuarea contribuţiilor sale tematice din numerele anterioare ale AMS, a analizat şi a prezentat evoluţia autoritarismului – extremismului de extremă stânga (comunismul) şi de extremă dreapta (nazismul) în Europa, în prima jumătate a secolului XX, cât şi confruntarea ideologico – politico – militară dintre ele (Al doilea război mondial), de la declanşarea căruia se vor împlini 75 de ani („Prevestind Apocalipsa. Despre originile comunismului şi nazismului)”- (pp. 207 – 225).Despre aceste extremisme, autorul a sintetizatcă“Adulat sau contestat, Karl Marx rămâne unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii. Poate pentru nimeni, înafara lui Marx însuşi, nu i s-a potrivit celebrul dicton lansat de acesta:„Filosofii doar au intrepretat lumea în diverse feluri; important este să o schimbi”. (…) Raportat la perioada de timp în care s-a aflat la conducerea Germaniei, regimul nazist  rămâne cu etichet ainvariabilă de a fi unul  dintre cele mai nefaste regimuri din istoria Germaniei, caşi din istoria lumii. Împlinirea unui secol de la implicarea ţării noastre în Al Doilea Război Balcanic (1913) a prilejuit contribuţia lui Sergiu BALANOVICI, „Prezenţe botoşănene în celde-al Doilea război balcanic” (pp. 247 – 259), cu fotografii revelatoare despre participarea Regimentului 37 Infanterie Botoşani la campania anti-bulgară din sudul Dunării.

Secţiunea a III-a este completată cu două contribuţii cu tematică locală. În prima dintre ele,  Vasile ADĂSCĂLIŢEI a catalogat “Presa dorohoiană la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX – lea. Consideraţii generale” –(pp. 226 – 246), concluzionând că “În bogatul peisaj al publicisticii româneşti, presa dorohoiană ocupă un loc bine definit prin numărul mare de publicaţii, ziare, reviste şi anuare, prin tematica extrem de diversă, abordată cu pricepere şi responsabilitate de majoritatea publicaţiilor, dar mai ales printr-o pată de culoare mai aparte, având în vedere şi eterogenitatea locuitorilor trăitori în  urbeaşi umbra Dorohoiului” (p. 245). Mihai Matei, autorul unei monografii despre  Liceul “MihaiEminescu” din Botoşani, a prezentat un deceniul, poate cel mai greu, din istoria acestei instituţii educaţionale emblematice din oraşul nostru: «Liceul  „Carmen  Sylva”  din Botoşani în timpul celui  de – al  doilea război mondial şi  a  urmărilor  sale  dramatice (1940 – 1948)»– (pp. 260 – 271).

Următoarele două secţiuni sunt rezervate personalităţilor mondiale, din diferite domenii de activitate, originare din fostele judeţe Botoşani şi Dorohoi, care se regăsesc teritorial în actualul judeţ Botoşani.  Astfel, Secţiunea a IV-a este rezervată Istoricului ne-pereche: Nicolae Iorga – Titanul Omnivalent- (pp. 272 – 325). Istoricul ieşean Gheorghe I. FLORESCU a finalizat analiza unei forme originale şi atractive de expresie iorghistă: „Memoriile lui N. Iorga între aide – mémoire şi document (III)” – (pp. pp. 273 – 294), stabilind că Privite într-un anume fel, aceste Memorii par a fi fost gândite de acela care le-a consemnat atâţia ani ca o adevǎratǎ cruciadǎ a sa cu o lumeşi un timp care se îndreptau cu inconştienţă cǎtre zările unui eşec inevitabil. El nu a fost înfrânt de potrivniciile unei epoci anormale, nici de un “inamic” declarat şi recunoscut, indiferent cine ar fi fostacela, ci de nişte indivizi aflaţi la marginea societǎtii umane” – (p. 294). Reflecţiile lui Gh. I. FLORESCU privind Memoriile lui N. Iorga merită publicate într-o carte separată.

Valeriu RÂPEANU, în contribuţia sa „Nicolae  Iorga:  o monumentală operă de moralist şi de artist” –(pp. 295 – 305), a prezentat o altă „bijuterie” tematică a imensei opere iorghiste: Oameni cari au fost, pe care minuţiosul exeget bucureştean a tipărit-o în ediţie critică integrală, împreună cu Valeria Râpeanu, în 2009 – 2012.Cătălin LUCA, în contribuţia sa, „N. Iorga şi curentele cultural – sociale ale Iaşului”,  a analizat legăturile istoricului cu mediul ideatic şi civic al oraşului liceului şi studenţiei sale (pp. 306 – 313), mărturisind că ea, Continuitatea istorică a întregii opere cultural-politice a lui Nicolae Iorga ni se relevă, prin prisma acestor documente şi mărturii, dintr-o perspectivă mult mai potrivită adevărului ei. Nu rămâne decât ca ea să mai fie şi preţuită, şi readusă, în actualitatea memoriei şi conştiinţei, într-o manieră care să-i permită să rodească– (p. 313). Dan PRODAN, preluând o formulă celebră a istoricului referitoare la Imperiul Bizantin şi adaptând-o pentru însuşi autorul ei, a prezentat câteva repere livreşti ale posterităţii istoriograficea„Bradului bătrân”, tipărite în 2009 – 2012: „Iorga după Iorga.Noutăţi  editoriale despre viaţa şi opera Titanului  român” – (pp. 314 – 325).

Secţiunea a V-a: Memorialistică  şi  Omagiere, include contribuţii referitoare la alte personalităţi botoşănene de anvergură internaţională. Astfel, diferite aspecte ale operei muzicale şi vieţii personale ale lui George Enescu au fost prezentate de Lidia ALEXEI(„Izvoare de inspiraţie în muzica lui George Enescu”) – (pp. 327 – 330) şiVania ATUDOREI(„Soţia lui George Enescu a fost o scorpie – mărturii dureroase”) – (pp. 331 – 334). Emil CARANICA a conturat viaţa şi opera interpretativă a unui tenor născut pe plaiuri botoşănene şi devenit o celebritate scenică mondială: „Enrico Tamberlick, un mare tenor din secolul XIX născut la Botoşani” – (pp. 335 – 349). Florica NECHIFOR a rememorat coordonatele esenţiale ale vieţii şi operei  medicului, profesorului universitar şi cercetătoruluiMihai Ciucă, născut la Săveni („Academician d-rMihai Ciucă. 130 de ani de la naştere”) – (pp. 350 – 351). Turcologul Mihai Maxim, născut la Vorniceni, este omagiat la 70 de ani de către fostul său student şi doctorand, permanent discipol şi colaborator, Dan Prodan („MIHAI MAXIM –septuagenar”) – (pp. 352 – 357).

Partea „tehnică – informaţională” a AMS, XII, 2013, este rezervată Secţiuniia VI-a: Note Bibliografice. Astfel, Dan PRODAN a continuat seria de „Recenzii şi note bibliografice (III)”, prezentând contribuţii istoriografice şi periodice tipărite în ultimii 4 – 5 ani (pp. 359 – 389). Numismaţii şi colecţionarii botoşăneni Mihai C.V. CORNACI şiCoriolan CHIRICHEŞ au recenzat două cărţire feritoare la numismatica antică din zona nistro-tiso-carpato-dunăreano-pontică:“Monetăriile oraşelor vest-pontice Histria, Callatis şi Tomisînepocaautonomă” şi “Provincia Dacia. I  Conî“ -(pp. 390 – 395).

În ultima Secţiune tematică a AMS, XII, 2013, a VII-a: IN MEMORIAM!, Gheorghe MEDIAN a realizat un necrologcu principalele repere ale vieţii şi activităţii profesorului, istoricului şi muzeografului „IONEL  BEJENARU(1948 – 2013)”, fostul angajat al Muzeului Judeţean  Botoşani, prematur dispărut dintre noi (pp. 397 – 398). În consecinţă,  AMS, XII, 2013, este dedicat memoriei lui IONEL  BEJENARU.

Concluzionez că AMS, XII, 2013 este un volum muncit, atât de către autori cât şi de către redactorii responsabili, necesar şi util istoriografic şi profesional, interesant şi incitant ştiinţific şi informaţional, recomandat celor (încă!) curioşi şi preocupaţi de istorie locală, naţională, europeană, mondială. Abonamentele, achiziţionarea şi schimbul de cărţi de către particulari / instituţii publice/private se realizează la Secretariatul Muzeului Judeţean Botoşani (adresa redacţiei): Str. Unirii, nr. 15, CP 710.221, Botoşani,  personal / prin telefon:0231513446/ prin e-mail:istorie[at]muzeubt.ro și redactiarevistei[at]luceafarul.net.

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 24 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5